Ce se intampla cu piaţa construcţiilor după integrarea României în Uniunea Europeană?

Desfăşurat sub tema generică „Încontro se îndreaptă piaţa construcţiilor după integrarea României în Uniunea Europeană?”, ediţia din acest an a forumului a reţinut atenţia participanţilor cu o serie de consideraţii pe marginea proiectului de realizare a Codului Construcţiilor, problematica asocierii firmelor româneşti pentru a face faţă competiţiei europene, precum şi cu tema devenită de o actualitate îngrijorătoare, cea a crizei forţei de muncă din acest sector de activitate.

Codul Construcţiilor - biblie pentru responsabilii din administraţia publică, proiectanţi şi executanţi

Fără a intra în detalii în ceea ce priveşte conţinutul proiectului Codului Construcţiilor, pornind de la ideea că mare parte din specialiştii prezenţi la dezbateri au luat contact cu acest document, doamna Dorina Isopescu, inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, a subliniat de la bun început că este vorba despre primul proiect de acest gen din România. Codul a fost elaborat pentru a crea un cadru legal care să vină în sprijinul investitorilor, factorilor responsabili din administraţia publică, proiectanţilor şi executanţilor, astfel încât să nu se lase loc de interpretări în ceea ce priveşte modul în care trebuie executat un proiect în România. „Am constatat că există prevederi contradictorii în acte legislative diferite, există lacune care lasă loc pentru diferite intrepretări, astfel încât a devenit evident că trebuie să corectăm această situaţie, să stabilim un cadru legal unitar pentru activităţile specifice acestui domeniu al construcţiilor, pornind de la autorizare şi până la execuţie, controlul calităţii şi utilizare. Codul Construcţiilor acoperă tot ce ţine de partea legislativă a activităţii în acest sector. Dată fiind importanţa sa, acest proiect trebuie să parcurgă toate etapele valabile pentru orice lege, dar noi încercăm să finalizăm discuţiile şi să-l promovăm în vederea aprobării în cel mai scurt timp”, a afirmat doamna Isopescu.

Piedici în calea asocierii firmelor româneşti

Companiile româneşti de construcţii încep să se confrunte cu probleme serioase în ceea ce priveşte capacitatea de a face faţă concurenţei marilor societăţi de profil din străinătate, în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor necesare participării la licitaţiile care vizează realizarea unor lucrări mari, finanţate în special din fonduri europene.
În acest context, a apărut scenariul constituirii unor asociaţii de firme româneşti, stabilite la nivel judeţean, regional sau, în funcţie de complexitatea proiectelor, chiar naţional, pentru a putea concura cu şanse de reuşită cu firmele străine, această idee fiind promovată din ce în ce mai insistent. Numai că Forumul Economic „Construct Week” a prilejuit o serie de precizări care au avut rolul unui duş rece pentru majoritatea constructorilor prezenţi la dezbateri. Luând act de o idee de acest gen avansată de unul dintre vorbitori, domnul Marin Cotescu, director general al Direcţiei Generale de Dezvoltare în Construcţii din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, a afirmat că „există o serie de precizări legislative care limitează impactul unor astfel de asocieri. Astfel, în cazul în care există o înţelegere între anumite firme, pentru a participa în asociere la o licitaţie, respectivele companii nu mai pot deveni concurente pentru alte licitaţii, chiar dacă acestea vizează investiţii de dimensiuni mai reduse, pe care le pot executa cu capacităţile proprii”. Aşadar, firmele româneşti, nu neapărat cele de dimensiuni mici, sunt în acest moment condamnate la a executa doar lucrări de o amploare mai redusă, la care pot face faţă cu capacităţile proprii, sau, dacă vizează să participe la proiecte investiţionale mari, trebuie să-şi piardă identitatea în cadrul unui holding.

Criza forţei de muncă din construcţii, o problemă care poate fi reglementată de piaţă

Devenită din ce în ce mai actuală, criza forţei de muncă specializată din domeniul construcţiilor este o problemă care, după cum a reieşit din expunerile prezentate de o serie de participanţi la dezbateri, poate avea soluţii. Prefectul judeţului Iaşi, domnul Nicuşor Păduraru, şi-a exprimat opinia că această chestiune poate fi reglată doar de mecanismele specifice economiei de piaţă, dar a fost de acord că se simte nevoia specialiştilor în sectorul construcţiilor, făcând astfel trimitere indirectă atât către angajatori, care trebuie să aibă în vedere o motivare financiară adecvată a salariaţilor, dar şi către instituţiile superioare de învăţământ.
La rândul său, decanul Facultăţii de Construcţii din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Iaşi, domnul Nicolae Ţăranu, i-a îndemnat pe cei care reclamă lipsa specialiştilor să mai aştepte puţin. „În anii anteriori, am avut probleme mari în ceea ce priveşte lipsa studenţilor, dar consider că am depăşit această etapă. În prezent, peste 60% din totalul candidaţilor la învăţământul politehnic vin să se înscrie la Construcţii. Trebuie să mai aşteptaţi, pentru că viitorii ingineri pe care îi pregătim sunt abia în anul III, iar ei vor fi capabili, dacă le oferiţi o şansă, să acopere deficitul existent. De asemenea, am menţinut învăţământul seral, pentru că sunt oameni care au terminat facultatea în urmă cu mulţi ani, dar care acum doresc să-şi completeze pregătirea şi să se pună la curent cu cele mai noi cunoştinţe în domeniu, dar şi pentru că avem foarte mulţi studenţi care vor să muncească pe perioada facultăţii. Ei sunt la început de drum şi au nevoie de bani, astfel încât preferăm să le dăm posibilitatea de a învăţa la seral, decât să-i pierdem”, a afirmat domnul Ţăranu. Acesta a adăugat că se sime nevoia stabilirii unui sistem de asigurări profesionale a constructorilor şi a proiectanţilor, „pentru că cele mai multe nenorociri se întâmplă nu din vina acestora, ci din cauza intervenţiilor ulterioare pe care le fac oameni mai puţin avizaţi. Consider că se poate stabili un sistem de colaborare cu societăţile de asigurări, care au capacitatea de a gestiona o astfel de problematică”.
Decanul Facultăţii ieşene de Construcţii a mai anunţat că instituţia pe care o conduce se numără printre promotorii eurocodurilor în construcţii, oferind module de pregătire post-universitară pentru aplicarea acestor norme în România. „Când eurocodurile vor deveni operaţionale prin standardele româneşti, noi vom avea pregătiţi specialiştii necesari”, a mai spus domnul Ţăranu.

În concluzie, dezbaterile prilejuite de Formul Economic în Construcţii „Construct Week” au fost de natură să deschidă calea identificării unor soluţii reale la problemele concrete ridicate de membrii comunităţii de afaceri din domeniul construcţiilor. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că există potenţialul necesar de a face faţă provocărilor pe care le ridică, în acest sector, integrarea în structurile europene. Important este ca toţi cei antrenaţi în acest sistem să conştientizeze importanţa investiţiilor în producţie, tehnologie şi competitivitate şi să acţioneze în consecinţă, astfel încât firmele de profil să răspundă cu promptitudine cererii de pe piaţa internă, dar să devină şi actori redutabil pe piaţa europeană de construcţii.