Reabilitarea termică a clădirilor – tranziția spre un standard necesar confortului

O primă etapă al acestui proces este etapa în care două treimi din proprietari trebuie să își dea acordul pentru lucrările de intervenție, iar mai apoi, urmează aplicarea la programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, program reglementat prin ordonanța din 2009. Programul se adresează, în speță, asociațiilor de proprietari care vor să crească performanța energetică a blocurilor. Coordonatorii locali sunt aceia care anunță asociațiile de proprietari asupra posibilității de înscriere în acest program local și, în același timp, trimit un contract de mandat pentru stabilirea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse.

A doua etapă presupune finanțarea prin acordarea de garanții guvernamentale de 80% asociațiilor de proprietari care doresc să contracteze credite pentru reabilitarea termică a clădirilor. Asociația de locatari plătește doar 20%, sumă ce trebuie împărțită între proprietari. De asemenea, în limita fondurilor disponibile, finanțarea se poate face și prin apelul la fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene. Totuși, și în acest caz, asociației de proprietari îi este solicitată o cotă de contribuție ce nu trebuie să fie mai mică de 10%.

Pentru reabilitarea locuințelor este nevoie de întocmirea inițială a unui certificat energetic pentru a se vedea gradul de eficiență energetică al clădirii respective și în ce categorie se încadrează. Practic, există 6 clase energetice, începând cu clasa superioară A unde consumul energetic este cel mai mic și anume, 125kWh/m2/an și B și C în care se încadrează apartamentele care dispun de un sistem de încălzire centralizat sau de o centrală termică, până la clasa G cu cel mai ridicat consum energetic, în care se încadrează cam toate clădirile nereabilitate din 1990 încoace din capitală, întocmirea unui certificat energetic în București fiind imperios necesar. Mai apoi, prin eliberarea unui audit energetic, se vor recomanda soluții pentru micșorarea consumului energetic.

Reabilitarea propriu-zisă a blocurilor presupune îmbunătățirea anvelopării clădirii prin reducerea transferului termic. Acest lucru se realizează prin aplicarea unui strat termoizolant, dar și prin înlocuirea tâmplăriei exterioare existente.

Termoizolarea se poate face și de către proprietari, din interiorul încăperii, aplicând pe pereți un strat termoizolant, acțiune ce trebuie inițiată după ce realizează o barieră de vapori prin aplicarea unei foițe de aluminiu sau a unei folii de polietilenă sub tencuială. Prin această barieră, se împiedică formarea condensului, și implicit a mucegaiului.

Lucrările de reabilitare implică și reabilitarea și modernizarea termică a sistemului de încălzire, dar și a sistemului de furnizare a apei calde de consum și a sistemului de iluminare ce trebuie accesorizat cu senzori de prezență. După caz, se pot instala și sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile.

Pe lângă reducerea costurilor de întreținere și reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie, se îmbunătățesc considerabil condițiile de igienă și confort, aceste lucruri fiind cu adevărat imperitive deoarece nevoia unui standard de calitate înalt este înscrisă în genele umane.