'Adela si Agnetha' la Mishto, in capitala Banatului

BUCURESTI - 8 august 2008

Comunicat tip General in Arta & Entertainment

Filmul documentar antropologic “Adela si Agnetha”, care face o incursiune in viata a doua familii mixte de sasi si tigani din podisul Transilvaniei, va fi proiectat sambata si duminica (9 si 10 august a.c.), la filarmonica Banatul din Timisoara, in cadrul celei de-a doua editii a Festivalului International de Arta Tiganeasca IRAF 2008, intitulat in acest an “Mishto”.

'Adela si Agnetha' este povestea a doua femei puternice dintr-un sat din podisul Transilvaniei. Filmul, realizat de Geo Scripcariu, merge pe urmele familiilor de sasi si tigani din Ardeal si prezinta alternativ doua familii din satul Merghindeal, situat aproape de orasul Agnita. Adela este soţia ţigancă a unui sas, şi Agnetha, soţia sasoaică a unui ţigan. Nu este o telenovelă, este studiu antropologic etnico-cultural transformat într-un film documentar.

De la o călătorie cu rucsacul în spate prin Ardeal să nu te aştepţi doar la peisaje de vis. Geo Scripcariu, călătorul din povestea noastră, a făcut o descoperire antropologică greu de imaginat. Undeva, în inima ţării, şaşii şi ţiganii nu numai că sunt vecini, dar au împreună şi copii. Fapte care în limbajul ştiinţific al autorului au denumirea de 'Supravieţuire şi sincretism în Podisul Transilvaniei. Familii mixte de saşi şi ţigani'. În alt plan, Adela & Agnetha, personajele unui film documentar, studiu de caz venit să ilustreze teoria.

Dupa caderea cortinei de fier majoritatea sasilor din Transilvania au emigrat in Germania. Desi in urma cu doar cateva decenii sasii se casatoreau aproape exclusiv doar intre ei, cei foarte putini care au ramas au inceput sa ia considerare inclusiv casatoria cu tiganci.

Tiganii corturari pe de alta parte sunt la fel de sectari precum erau odinioara sasii. Ei nu accepta incuscriri cu alte etnii si risca o consagvinizare similara cu cea a saxonilor de odinioara.

In Merghideal mai sunt doar 7 sasi, si o singura familie 'pura' saxona. Hilde, face parte din aceasta familie si este comentatoarea avizata al schimbarilor -- candva imposibile -- din tesatura etnica si confesionala a locului in care s-a nascut.

Cercetător, regizor şi producător, Geo Scripcariu ne-a mărturisit că toate familiile de acest gen au poveşti ieşite din comun. Ţiganii se duc în străinate la cerşit, vin cu bani şi cumpără casele şi pământurile saşilor. Săsoaicele vând miere şi ouă pentru a-şi ajuta copiii să-şi cumpere case în Germania. Două acte rupte parcă dintr-o piesă de teatru. Însă, depăşirea tuturor diferenţelor culturale şi lingvistice abrupte sunt realităţi care depăşesc limitele curajului. Familiile mixte sunt intemeiate in mare parte cu tiganci 'de casa' sau 'de matase', mai emanicipate, din familii candva nomade, care au ajuns sa serveasca inainte de razboi pe langa gospodariile sasesti. Adela provine dintr-o astfel de familie. Sotul Agnethei insa, este un fost caldarar ajuns muncitor necalificat in Sibiu odata cu industrializarea fortata impusa de regimul comunist.

Geo Scripcariu, regizorul si producatorul filmului a descoperit cu totul intamplator prima familie de acest fel in toamna anului 2000 pe cand facea o calatorie cu autostopul de la Sighisoara la Manastirea Sambata. Recent, urmand un master in Managementul Bunurilor Culturale, Geo si-a ales ca tema de dizertatie 'Supravietuire si sincretism in podisul Transilvaniei. Familii mixte de sasi si tigani', plecand de la premisa ca daca exista cel putin o asemenea familie ar putea sa mai fie si altele.

Intr-adevar cercetarea a aratat ca sunt cateva sute, poate peste o mie, de astfel de familli la scara intregii Transilvanii. Familiile de acest gen ne invata ce este cu adevarat viata aspra, expusa tuturor dificultatilor, care provin nu doar din diferentele culturale si lingvistice, ci si din nasterea, cresterea si traiul cu multi copiii, si nu in ultimul rand datorate oprobriului comunitatii dominante (pana acum cateva decenii mai mult sasesti).

Povestile de viata din film sunt consecinte tarzii si neasteptate ale unui fenomen de migrare inceput acum aproape o mie de ani, odata cu venirea sasilor din Franconia (de undeva din apropierea Luxemburgului) in Transilvania, si trei secole mai tarziu prin cea a tiganilor, plecati chiar mai devreme din provincia Sindh, situata in Pakistanul de azi.

Filmul “Adela si Agnetha” a fost selectionat si proiectat deja la Constanta, in urma cu mai putin de o luna, la Festivalul International al Producatorilor Independenti IPIF 2008 si a primit comentarii elogioase:

http://ziua.net/news.php?data=2008-07-28&id=10025

“Intrigant si curat… astea sunt primele cuvinte care imi vin in minte dupe ce am vazut trailer-ul… Excelent proiect!” (A.G. Weinberger, jazzman ardelean)

“Wow! frumoasa idee. Mi-au placut muzica tiganeasca-fusion si imaginile cailor in zapada... Merghindeal e satul in care tot visez sa merg.” (Iuliana Stefan, director al biroului Natiunilor Unite pentru Migratie, Pnom Penh, Cambodgia)

“Subiectul de investigatie este important si interesant” (Dr. Irina Culic, Department of Sociology and Anthropology, University of Windsor, Ontario – Canada)

“Proiectul suna extrem de interesant! Simpla sa alegere este deja un bun punct de plecare.” ( Sorin Antohi)

“Sunt imagini frumoase” (Prof. dr. Vintila Mihailescu, sociolog, directorul Muzeului Taranului Roman din Bucuresti)





Despre BT Public Relations

International Romanian Art Festival isi propune sa ofere o noua perspectiva asupra unui subiect de actualitate si delicat. Este momentul ca integrarea tiganiilor in societate, renuntarea la prejudecati si la rasism sa devina o realitate, acestea fiind chestiuni vitale pentru dezvoltarea noastra, atat ca oameni, cat si ca societate.

IRAF ofera posibilitatea de interactiune, de cunoastere a celuilalt, de remarcare, de a intra in contact cu alte culturi si conceptii. IRAF se desfasoara sub Egida Anului European al Dialogului Intercultural si a Decadei 2005-2015 de Incluziune a Tiganilor.

Regizorul si producatorul filmului, bucuresteanul Geo Scripcariu, este un bun cunoscator nu doar al satelor candva locuite de sasi din centrul Transilvaniei, ci si al Timisoarei si al judetului Timis, pe care le apreciaza si le iubeste, si spera ca locuitorii de pe malurile Begai vor veni in numar mare sa vada, alaturi de oaspetii din tara si din lume ai festivalului, filmul “Adela si Agnetha”.



Filmul va fi proiectat sambata si duminica, de la ora 17:30, la Filarmonica Banatul din Timisoara.



Roxana Zlotila
Public Relations Specialist
Mobil: 0745-09.61.91
pr@bt.ro

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/bt-public-relations/adela-si-agnetha-la-mishto-in-capitala-banatului