Evenimentul anual al Asociatiei Casa Ioana-"Christmas Soup Kitchen"2017

BUCURESTI - 12 decembrie 2017

Comunicat tip General in ONG

Miercuri, 13 decembrie 2017, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociația Casa Ioana, împreună cu voluntari din ambasadele britanice și americane, întreprinderi locale și alți voluntari, vor servi mese calde și vor oferi haine și alte obiecte esențiale unor populații fără locuințe și sărace din București. Ajutând pentru a servi mesele la eveniment va fi ambasadorul britanic în România, Paul Brummell, și un înalt oficial al Ambasadei SUA. Alți ambasadori în România și lideri politici se vor alătura altor voluntari reprezentând afaceri, educație, inclusiv studenți și profesori și alții reprezentând o secțiune transversală a societății din București.

PENTRU PUBLICARE IMEDIATĂ

 

În martie 2017, FEANTSA și Fondation Abbé Pierrel au publicat cea de-a doua prezentare generală a excluderii locuințelor în Europa 2017, care dezvăluie dovezi alarmante privind creșterea lipsei de adăpost în majoritatea Uniunii Europene, precum și o imagine dramatică a deprivării grave a locuințelor în aproape toate țările UE .

 

București – 12 Decembrie 2017

Într-o Uniune Europeană care se luptă să se reinventeze, excluziunea locuințelor și lipsa de adăpost se ridică la provocări uriașe. Folosind cele mai recente date disponibile Eurostat / EU-SILC, cea de-a doua trecere în revistă a excluderii locuințelor în Europa 2017 evidențiază o situație de urgență a excluziunii locuințelor în Europa.

Aceasta este o problemă care afectează toate țările europene, nu doar cele care se luptă din cauza crizei financiare. În România, 1 din 2 persoane trăiesc în condiții suprapopulate. În toate țările UE, tinerii sunt mai vulnerabili la costurile de locuințe prohibitive, la supraaglomerare și la o lipsă severă a locuințelor decât restul populației. În general, persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei sunt din ce în ce mai marginalizate de o piață privată de închiriere alimentată de o lipsă sistemică de locuințe la prețuri accesibile. Numărul de evacuări a crescut dramatic în urma crizei creditelor ipotecare din subprime în 2008. În toate țările, cu excepția Finlandei, există o creștere a numărului de persoane fără adăpost.

Potrivit fondatorului și președintelui Asociației Casa Ioana, Ian Tilling, persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost sunt afectate în mod special, situându-se la marginea societății și care se confruntă cu bariere aparent insurmontabile în încercarea de a-și schimba situația în bine, în special în ceea ce privește locuințele la prețuri accesibile.

Miercuri, 13 decembrie 2017, între orele 12:00 și 14:00, la Gara de Nord, București, Asociația Casa Ioana, împreună cu voluntari din ambasadele britanice și americane, întreprinderi locale și alți voluntari, vor servi mese calde și vor oferi haine și alte obiecte esențiale unor populații fără locuințe și sărace din București. Ajutând pentru a servi mesele la eveniment va fi ambasadorul britanic în România, Paul Brummell, și un înalt oficial al Ambasadei SUA. Alți ambasadori în România și lideri politici se vor alătura altor voluntari reprezentând afaceri, educație, inclusiv studenți și profesori și alții reprezentând o secțiune transversală a societății din București.

Evenimentul este sprijinit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Cele 300 de porții de mâncare au fost oferite şi pregătite de către Hotel Intercontinental. Alte companii si donatori voluntari au donat bani şi alte lucruri necesare, în semn de solidaritate cu persoanele fără adăpost.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei în UE. Ponderea românilor expuși riscului sărăciei după transferurile sociale a crescut de la 22,1% în 2009 la 25,3% în 2016. Pe de altă parte, ponderea populației cu risc a scăzut de la 43% în 2009 la 38,8% în 2016.

În ciuda faptului că se estimează un număr aproximativ de 5,000 de persoane fără adăpost în Bucureşti, este imposibil să se cunoască numărul real al oamenilor care trăiesc în condiţii aspre pe străzile Capitalei. Mulţi alţii trăiesc în adăposturi supra-aglomerate sau în condiţii inadecvate, în timp ce alţii găsesc adăpost temporar pe la prieteni. O lipsă acută a locuinţelor convenabile din punct de vedere financiar, corelată cu lipsa unui loc de muncă stabil, reprezintă cauze semnificative ale fenomenului persoanelor fără adăpost. Un număr tot mai mare de familii își pierd locuințele, fiind forțate să ajungă în stradă, printre care foarte multe experimentează violența domestică.

Odată ce trăiesc pe stradă, mulţi oameni fără adăpost consideră că este dificil să câştige suficient pentru a găsi un loc decent unde sa trăiască. În ciuda faptului că între o treime şi o jumătate dintre aceştia sunt angajaţi, cei mai mulţi lucrează „la negru” sau nu sunt suficient plătiţi pentru a-şi satisface nevoile de bază. Mulţi alţii lucrează în regim part-time ceea ce înseamnă că nu au suficiente resurse financiare. O mulţime de oameni fără adăpost au câte două sau trei locuri de muncă la un moment dat, însă veniturile mici nu îi ajută foarte mult. Fără locuri de muncă legale, cei mai mulţi se află în afara sistemului de asistenţă socială şi de sănătate.

Ian Tilling spune că un loc de muncă și o creșă/grădiniță decente reprezintă două ingrediente vitale pentru a scăpa de viaţa de pe stradă. "Lucrăm cu mame care au fost adesea forțate să depindă de partenerul abuzator în ceea ce privește căminul și securitatea financiară. În plus, multe dintre acestea trebuie să combată bariere, cum ar fi dificultatea de a găsi și menține un loc de muncă decent si lipsa de sprijin în ceea ce priveşte îngrijirea copilului pe durata orelor de muncă. Într-un astfel de mediu competitiv, dificultăţile cu care se confruntă aceşti părinţi sunt aproape insurmontabile pentru ocuparea forţei de muncă. "

Nu există un singur motiv pentru care oamenii devin persoane fără adăpost. Deşi sunt factori comuni care, laolaltă, determină persoanele să trăiască în stradă: problemele financiare, lipsa unui loc de muncă şi dezbinarea familială, motivele pentru care o persoană rămâne fără adăpost sunt complexe şi de cele mai multe ori se află în afara sferei de control. Astfel, dacă o persoană nu are resursele necesare prevenirii situaţiei de a nu avea o locuinţă, atunci este puţin probabil să aibă resursele necesare depăşirii situaţiei de a trăi pe stradă fără ajutor specializat.

Acest eveniment nu este un act de caritate, ci unul de solidaritate şi recunoaştere a drepturilor persoanei la hrană şi dreptul la un adăpost. Violența domestică este o cauză majoră a lipsei de locuință. Alina, beneficiară a Casei Ioana, explică: “ Am doi copii minori. Nu am putut să lucrez pentru că partenerul meu a insistat să rămân acasă și să mă ocup de creșterea și educarea copiilor. Nu m-am putut angaja pentru că mi-a fost refuzat acest drept. După ce l-am părăsit, și eu și copiii am rămas vulnerabili, dar totul s-a schimbat în bine. Acum copiii merg la școală, și puțin câte puțin, lucrurile încep să se așeze.”

Cu toate acestea avem nevoie să-i recunoaştem pe cei care sunt vulnerabili şi să le dăm o mână de ajutor în cazul în care putem. Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, declară "Sunt încântat că Ambasada Marii Britanii în România și nenumărați angajați ai instituției au contribuit în fiecare iarnă pentru a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși dintre noi. Este important să evidențiem faptul că sărăcia  este un produs al inegalității. Cu toții putem face o schimbare, iată, din nou, în decembrie. Fiți alături de noi!”

Evenimentul îşi doreşte să aducă în prim plan problemele cu care persoanele fără adăpost se confruntă. Andreea Gheorghe, manager al adăpostului Casa Ioana din Bucureşti, declară: “Din păcate, beneficiile economice nu au fost resimțite de aproape jumătate dintre români, lăsând în urmă foarte multe persoane marginalizate și extrem de vulnerabile. Știm că un bol de supă și câteva haine nu vor schimba perspectivele lor pe termen lung, dar sperăm că acest eveniment va crește gradul de conștientizare a barierelor întâmpinate de persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost în încercarea lor de a-și depăși situația. ”

 

 

 

Contact:        Andreea Gheorghe – General Manager

Telephone: +40 21 3326 390

Mobile:          +40 725 516 228

Email:             Andreea.gheorghe@casaioana.org

URL:                www.casaioana.org

 

Descriere Asociația Casa Ioana

Asociaţia Casa Ioana a fost înfiinţată în anul 1995 şi ajută femeile victime ale violenţei domestice și familiile fără adăpost în procesul de reintegrare socială, oferindu-le cazare temporară şi servicii psihosociale de suport în cele două centre din București. Oferim suport comprehensiv beneficiarilor pentru a le sprijini tranziţia către o viaţă independentă, un adăpost şi un loc de muncă, ajutându-i în dezvoltarea unor abilităţi care să prevină întoarcerea pe stradă. Important în acest proces este credinţa conform căreia beneficiarii trebuie încurajaţi să ia propriile decizii, şi, de asemenea, să le fie încurajată independenţa. Casa Ioana sprijină 20 familii şi 9 femei singure.

Violenţa domestică este cauza imediată a lipsei unui adăpost pentru nenumărate familii şi femei singure. Victimele sunt adesea izolate de alte reţele de sprijin şi de resurse financiare de către agresorii lor, fapt care determină riscul de a deveni persoane fără adăpost. Drept rezultat, acestea se regăsesc în situaţia de a nu avea un venit stabil sau un istoric al locurilor de muncă. De cele mai multe ori suferă de anxietate, atacuri de panică, depresie şi abuzul de substanţe. Când femeile se află într-o relaţie abuzivă, acestea nu pot face întotdeauna alegeri clare.

De asemenea, studiile sugerează ca multe femei care rămân fără un adăpost sunt victime ale violenţei domestice, chiar dacă aceasta nu reprezintă cauza principală a fenomenului persoanelor fără adăpost. Experţii conchid că există o corelaţie puternică între violenţa domestică şi lipsa unui adăpost. Femeile, de cele mai multe ori fug fără a avea un plan şi resurse financiare şi nicio opţiune de adăpostire. Când o femeie decide să părăsească o relaţie abuzivă, de cele mai multe ori nu are unde să meargă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor cu puţine resurse. Lipsa de locuinţe la preţuri accesibile şi listele lungi de aşteptare pentru locuinţele sociale înseamnă că multe femei şi copiii acestora sunt obligaţi să aleagă între abuzul la domiciliu şi viaţa pe străzi. Multe femei nu mai păstrează legătura cu prietenii sau familiile lor sau se tem să caute adăpost deoarece partenerii abuzivi le pot urmări foarte uşor.

####