Dorin Cojocaru: “Promovarea produsului românesc în condiții etice și de piață corecte”

Prima ediție a EXPO CONFERINȚEI “Produsul românesc și valoarea lui pe piață” a reprezentat un bun prilej prin care reprezentanții autoritatilor, producători, procesatori, furnizori de tehnologii și servicii, au putut discuta pe tema problemelor actuale. „Cum definim şi promovăm produsul românesc”, „Contextul regional și mondial în care evoluează produsul românesc”, „Ultimele inovații tehnologice sau de reducere a costurilor” ori „Cadrul legislativ românesc și european care ne omoară sau ne ridică afacerile” au fost doar câteva din punctele importante ale agendei evenimentului.

George Scarlat, deputat în Comisia de Agricultură a precizat că Legea 321 a fost una dorită și chiar dacă nu este o lege perfectă are optimismul că lucrurile se vor îndrepta în România, chiar dacă au fost și sunt voci care au spus că trebuia dată acum 10 ani și nu trebuiau lăsate supermarket-urile să intre în localitățile mici. “Surpriza este că legea este contestată din rândul producătorilor, chiar dacă cele mai multe amendamente au fost făcute de către fermieri și producători. Să nu uităm că toată lumea lumea s-a bucurat de intrarea marilor lanțuri comerciale pentru că putea să își facă în mod civilizat cumpărăturile. La ora actuală acestea ocupă un procent de 60% din piața de desfacere a produselor agroalimentare. Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de aceste metode de desfacere a produselor chiar dacă condițiile comerciale sunt foarte dure. Am început în Comisia de Agricultură discuțiile pe modificarea legii 566 privind cooperativele agricole de producție a produselor agricole și până la sfâșitul acestei sesiuni vrem să dăm votul să meargă în plenul Camerei”. Scarlat a mai spus la exo conferința RO.aliment că dacă este să o luăm pe fiecare ramură în parte, nu producem cât e necesar consumului național. “Azi cu ce se produce în România asigurăm un procent de 50-51% la raft. Cred că nicio formă asociativă nu știe cât se consumă în România. Beneficiarul direct al legii 321 este consumatorul și beneficiar indirect este producătorul. Această lege va clarifica anumite aspecte despre practicile comerciale neloaiale. Aplicând această lege consumatorul român va vedea mai transparent ceea ce cumpără”, a mai subliniat George Scarlat.

La rândul lui, Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România a spus că în în 2014 prețul mediu de achiziție a laptelui era de 1,30 lei/litru și TVA-ul era 24%. “Astăzi suntem cu 70 – 80 de bani la poarta fermei, iar TVA-ul este 9%, dar la raft tot 4,5 lei. Cine câștigă atât de mult din acest lanț? Nu este numai problema României este o problemă la nivel european. Am reușit să discutăm aspecte ale legii pe care suntem, noi, văcarii, supărați faptul că toate produsele alternative care fac o mare presiune pe piață, să le scoatem în afara raftului de lactate. Nu avem încă definiția etichetei, nu putem să spunem brânză din soia pentru că folosim niște cuvinte cu scopul de a deturna clar consmatorul de la realitatea produsului”.

Întrebat dacă va scadea prețul la raft o dată cu intrarea în vigoare a acestei legi și cine va suferi mai mult producătorul, procesatorul, consumatorul sau comericiantul, Dorin Cojocaru, președinte APRIL a declarat că “despre preturi, nu vreau să comentez. Legat de promovarea produsului românesc, am fost de acord sa găsim forme pentru a putea stimula producătorul român respectând legile comunitare. Prețul la raft este dictat de cerere și ofertă, de strategia comerciantului. Eu nu pot să spun cum va fi prețul la raft în România. Marca proprie reprezintă 24% din produsele de la raft, era 3% acum 4-5 ani. Sunt comercianți care au peste 80% din produse de proveniență UE. Soluția este: consumatorul să ceară comerciantului produse românești... el este șeful! Susțin promovarea produsului românesc în condiții etice și de piață corecte”.

Doctorul Robert Chioveanu a susținut la expo conferința “Produsul românesc și valoarea lui pe piață” o prezentare despre principiile trasabilităţii lanţului alimentar. Sub legislaţia Uniunii Europene, trasabilitatea reprezintă abilitatea de a identifica fiecare aliment, furaj, animal sau substanţă folosite pentru consum, pe toate etapele de producţie, procesare şi distribuţie. “Avem nevoie de trasabilitate deorece aceasta reprezintă un mecanism de răspuns la potenţialele riscuri care se pot ivi in alimente şi nutreţuri, pentru a asigura că toate produsele alimentare din Uniune sunt adecvate consumului uman. Este vital ca atunci cand autoritatile nationale sau operatorii din domeniul alimentar identifică un risc, aceştia să fie in masura să o urmarească inapoi la sursă, pentru a putea izola problema intr-un timp cât mai scurt şi a preveni afectarea consumatorilor prin aceste produse contaminate. Mai mult, trasabilitatea permite retrageri ţintite si oferirea de informaţii precise consumatorilor, minimalizând efectele nedorite asupra comerţului”, a precizat Chioveanu.

Prezentă la expo conferința ro.Aliment, Elena Tatomir, director general la Direcția Generală de Politici Agricole și Strategii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că ministerul a susținut adoptarea acestui act normativ 321 pentru a da posibilitatea producătorilor de pe lanțul scurt de valorificare și să intre cât mai intens pe piața supermarket-urilor. “A fost o dispută între producători și retaileri în ceea ce privește comercializarea produselor. Credem că este benefic, atât pentru producătorii agricoli care își doresc să își vândă produsele, cât și pentru piața produselor autohtone în general de a avea o relație mai prietenoasă cu retailerii și cu niște prevederi contractuale mult mai benefice pentru producători, să aducă produsul românesc la raft. Interesul este al tuturor să pătrundă pe piață, să își valorifice produsele. Și consumatorii au de câștigat pentru că având o etichetare și o prezentare care să valorifice locul de proveniență a acestor produse pot avea convingerea că au produse direct de la producători”.

Ionuț Nica, șef serviciu Politici de Caliate MARD a vorbit la expo conferință despre politica de calitate a UE pe care minsterul doreste să o implementeze. “În 2013 am revigorat legislația pe produsul autentic românesc care și-a câștigat locul lui în piața din România împreună cu reprezentanții producătorilor de produse românești, industriei alimentare și alte intituții precum Ministerul Sănătății și ANSVSA. Una din condițiile principale ale acestui act normativ se referă la provenința materiei prime și am decis în acel moment ca cele care stau la baza obținerii unui produs tradițional să fie materii prime naționale. În urma discuțiilor și a negocierilor respective am ajuns la conculuzia că nu poți face un produs românesc cu materii prime aduse din piața comunitară sau din import. Așa ca am statuat acest lucru în Ordinul de Ministru 724 pe care îl implemtăm succes din 2013. Se ajunsese la un număr destul de mare produse tradiționale înregistrate la Ministerul Agriculturii. Acum avem 500 de produse tradiționale înregistrate în Registrul Național de Produse Tradiționale. Trebuie să facem o diferență clară între produsele tradiționale certificate de minister și așa zise produse tradiționale care sunt etichetate la comercializare cu această denumire de produs tradițional. Nu avem un cadru legisativ care să oblige toți producătorii care își doresc să pună pe etichetă această denumire de tradițional să facă acest lucru într-un anume mod. Se fac multe confuzii, iar ministerul este acuzat că permite să se pună pe piață produse tradiționale care nu sunt înregistrate. Dar este o schemă voluntară, nu obligatorie”, a spus Nica.

Sesiunea Business Academy a adus în prim plan prezentări despre ultimele cercetări şi inovaţii din domeniu, detalii despre secretele construirii unei echipe solide, modele de management, marketing, gândire creativă, leadership, studii de piaţă, etică alimentară, cercetare şi multe altele.

Un moment special al Expo Conferiței RO.aliment a fost “Ora de bun gust” în care cei prezenți au putut degusta cele mai interesante, inovatoare și gustoase produse românești. Astfel, produsele din concurs au fost jurizate de un juriu de specialitate format din Dorin Cojocaru - Președinte APRIL, Gabriela Garban - Manager Calitate Selgros, Maria Turtoi - prof. Dr. Universitatea UGAL, Daniela Paraschiv - Director General Chr Hansen Romania, Dana Pop- Dr. Ing. Industria alimentara. Jurații au luat în calcul trei categorii de criterii: gust și miros, caracteristici specifice fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate, etc), aspect și raport calitate/preț. Câștigătorii trofeului “Gustul Ales” au fost următorii pe categorii:

Produse lactate – cașcaval

Trofeul Gustul Ales – Fermele Ado

Premiul special – Lactate Brădet

Prouduse lactate acidofile

Trofeul Gust Ales – Fermele Ado

Produse din carne – fiert afumate

Trofeul Gustul Ales – Cris-Tim

Legume fructe procesate – dulceață

Trofeul Gustul Ales – Piccolo Angelo

Legume fructe procesate – zacuscă

Trofeul Gustul Ales – Dulceața lu’ Răzvan

Produse din pește – salată de icre

Trofeul Gustul Ales – Doripesco

Premii de excelență au fost acordate pentru Luna Solai (recent premiat si la Bruselles) și Simonzid – Lapte de măgăriță. Juriul a hotărât și două premii speciale pentru sucul de mere produs de cei de la Sucuri Profrutta și pentru Cidru Alan Clarks.

Parteneri oficiali: Ministerul Agriculturii, Romalimenta, Federația Națională PRO AGRO, Centrul de Formare Profesională a Asociației Naționale a Industriilor din Morărit și Panificație din România, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, Organizația Națională Interprofesională PRODCOM LEGUME FRUCTE, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), Confederația Asociațiilor Țărănești din România, ASIAR, ARC, RO-FISH.

Partener PREMIUM: Cris-Tim

Parteneri GOLD: Kuk Romania, Zimbria, Biotrend Plus

Parteneri: Doripesco, Apa Armonia, Arovit, Metro, Carrefour, Selgros, AHK, Econet Romania, Dulceața lui Răzvan, Sergiana Poiana Mărului, H&E Reinert, Camera de Comert Romano-Italiana, Ferma Cernat, Apidava, Sudpack Romania, Legofruct, Fermele Ado, Simon ZID, Five Continents, Lactate Brădet, Frisomat, Cooperativa Someș Arieș, Systec Agripack, Sealed Air, Diversey Food Care Hygene Solutions, Cryovac Food Care Packaging, Grup Șerban, Unicredit Țiriac Bank, Negro 2000, SIAD România, Pati Pan Delicia, Unicarm, HBP Eko, Euroconsultants, CERT IND