Deschiderea oficială a ediţiei 2016 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române

BUCURESTI - 30 august 2016

Comunicat tip General in Institutii Publice


Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a deschis astăzi, 29 august 2016, lucrările oficiale ale Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2016 (RADR), în prezența premierului Dacian Cioloș, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

Deschiderea oficială a ediţiei 2016 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române

În deschiderea RADR, primul-ministru Dacian Cioloș a transmis un mesaj de susținere a eforturilor diplomației române, afirmând că România trebuie să continue consolidarea profilului național și să asigure securitatea statului în sens larg, în contextul noilor transformări semnificative înregistrare atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii Europene.

”Orientările fundamentale ale politicii externe românești trebuie să valorifice apartenența la UE și NATO şi parteneriatul strategic cu SUA”, a declarat premierul.

Referindu-se la ultimele provocări cu care se confruntă în ultima vreme Uniunea Europeană, valul de migrație și terorismul, Dacian Cioloș a subliniat nevoia de coerență decizională și de acțiune comună la nivelul statelor membre.

”Şi nu pot să nu reamintesc aici rolul esențial pe care îl are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date între autoritățile noastre, şi faptul că de mai bine de 5 ani României îi este negat accesul la Schengen pentru motive politice care în acest moment mi se par total depășite de realitățile cu care ne confruntam cu toții”, a subliniat șeful Executivului.

Premierul a vorbit și despre nevoia de reformare a instituțiilor comunitare.

”România mizează pe reziliența și pe capacitatea de regenerare a proiectului european și este decisă să investească resursele diplomatice și politice în acest sens. Atât în procesul de negociere a ieșirii Marii Britanice din UE, cât și în procesul de redefinire comunitară, România va porni de la premisa fundamentală că este necesară angajarea societății, în sensul ei larg, în generarea de soluții și reașezarea instituțiilor europene”, a declarat Dacian Cioloș.

Șeful Executivului a subliniat, în acest sens, nevoia unui proces de reflecție comun și coordonat la nivelul statelor membre ale Uniunii, care să nu adâncească falii între diferite blocuri comunitare.

”Angajamentul pro-european rămâne un element fundamental al acțiunii diplomatice, iar obiectivul major al României este întărirea profilului de stat membru, cu susținerea în dezbaterea europeană a faptului că avem nevoie de Europa, de o Uniune a rezultatelor, mai unită în plan intern şi ambiţioasă în acţiunea externă. Constanta acestei acţiuni este deplinul ataşament faţă de valorile europene, faţă de un proiect european axat pe coeziune şi solidaritate”, a afirmat premierul.

Premierul a subliniat potențialul economic în creștere al României, a cărui valorificare trebuie să se regăsească și în acțiunea diplomatică.

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a făcut o radiografie a principalelor responsabilități care revin diplomației române din perspectiva asumării pentru prima oară a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019, dar şi marcării a 100 de ani de la Marea Unire, în 2018.

În intervenția sa, șeful diplomației române a afirmat că, în contextul unor provocări majore cu care se confruntă mediul regional de securitate, devine esențială implementarea deciziilor luate la summit-ul NATO de la Varşovia, din iulie 2016, prilej cu care Marea Neagră a fost recunoscută ca zonă de importanţă strategică pentru securitatea întregii Alianţe. În acest sens, ministrul Lazăr Comănescu a arătat că la începutul lunii noiembrie 2016 va avea loc la București o nouă reuniune a miniştrilor de externe din statele flancului estic al NATO, urmând ca în 2017 să fie organizat un summit al aceloraşi state.

Ministrul afacerilor externe s-a referit şi la crizele multiple şi provocările majore cu care s-a confruntat în ultima perioadă Uniunea Europeană.

„Pentru România, lucrurile sunt foarte clare: nu există alternativă la proiectul numit Uniunea Europeană. Proiectul de integrare europeană rămâne unul strategic, intrinsec legat de perspectiva de dezvoltare pe termen lung a României. Rezultatul procesului de redefinire a UE trebuie să fie o Uniune coezivă, axată pe rezultate, suplă în proceduri şi mai aproape de cetăţenii săi”, a declarat Lazăr Comănescu. El a atras atenţia că această abordare trebuie să prevaleze și în contextul discuțiilor aferente gestionării votului britanic în favoarea Brexit, pentru a evita soluţii care ar putea aduce atingere libertăţilor fundamentale sau dreptului de circulaţie a persoanelor şi lucrătorilor.

În ceea ce priveşte fenomenul migraţiei, ministrul afacerilor externe a arătat că România este parte a răspunsului european şi va demonstra în continuare solidaritate.

Şeful diplomaţiei române a reiterat faptul că Republica Moldova este și va rămâne o prioritate incontestabilă a politicii externe. „Vom acorda în continuare un sprijin consistent acolo unde este reală nevoie, în măsura resurselor pe care le putem mobiliza.(...) Mesajul nostru este unul clar: pentru dezvoltarea democratică şi prosperitatea Republicii Moldova, în beneficiul tuturor cetăţenilor ei, reformele trebuie să fie sustenabile, credibile şi ireversibile”, a arătat Lazăr Comănescu.

Ministrul afacerilor externe a subliniat că o altă temă de importanță majoră pentru diplomația română este legată de creșterea nivelului de ambiţie în promovarea agendei economice, în primul rând în susţinerea intereselor companiilor româneşti în străinătate, în promovarea capitalului românesc peste hotare şi în atragerea de investiţii, domeniu în care s-au depus eforturi semnificative și s-au înregistrat pași concreți.

În ce privește domeniul consular, șeful diplomației a amintit că reperul fundamental îl reprezintă acţiunea eficientă pentru apărarea intereselor şi drepturilor cetăţenilor României şi ale românilor din străinătate, prin acordarea unei asistenţe consulare profesioniste şi de calitate.

În context, ministrul afacerilor externe a făcut un apel la șefii de misiune pentru a pregăti în mod exemplar organizarea în străinătate a alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestui an.

O alta temă abordată de șeful diplomației române s-a referit la demararea procesului de reînnoire în materie de politică de resurse umane a personalului MAE, prin finalizarea recentă a concursul de angajare a 40 de noi diplomați și organizarea în luna septembrie a unui concurs pentru încă 50 de posturi diplomatice, respectiv a 160 de funcții administrative specifice până la finele acestui an.

”Am convingerea că acest proces va aduce o nouă energie și, mai ales, o nouă conduită, mai creativă, pe măsura obiectivelor ambițioase pe care le avem. Consider că, pentru prestigiul MAE, acest demers de anvergură și profunzime răspunde obiectivului de eficientizare a activității diplomatice prin atragerea de noi resurse intelectuale și competențe în pas cu timpurile, deloc facile pe care le traversăm”, a subliniat ministrul Lazăr Comănescu.

În discursul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a transmis un mesaj de apreciere pentru activitatea diplomaţiei române.

Referindu-se la evoluţiile actuale din Europa şi din lume, preşedintele Senatului a evidențiat nevoia de reenergizare a proiectului european. „România trebuie să-şi aducă propria contribuţie la dezbaterea privind reaşezarea Europei în perspectivă şi mai cu seamă după Brexit. Mai mult, ameninţările teroriste, presiunea migranţilor, problemele interne de credibilitate ale instituţiilor europene şi căutarea continuă a unui leadership european convingător pentru cetăţenii europeni este o oportunitate pentru implicarea țării noastre în această dezbatere. Trebuie să realizăm că după Brexit devenim cel de-al şaselea stat ca mărime din UE. Din punctul meu de vedere, în dezbaterea europeană trebuie să fim pro-activi, să propunem propriile soluţii susţinute de către cetăţenii României”, a subliniat Călin Popescu-Tăriceanu.

În intervenția sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a prezentat principalele coordonate ale acţiunii parlamentare externe și a subliniat importanţa cooperării dintre Parlament și Ministerul Afacerilor Externe în vederea eficientizării promovării intereselor naţionale ale României și protejarea cetăţenilor români în străinătate. În acest context, a asigurat sprijinul Parlamentului în activitatea diplomaţiei române: „Cooperând putem duce mai departe un mesaj unitar, corect, complet și mai ales eficient. Vom continua să acționăm împreună pentru o Românie mai puternică, mai vizibilă pe plan internațional. Vă asigur de tot sprijinul parlamentarilor români în activitatea Ministerului Afacerilor Externe”, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Despre Ministerul Afacerilor Externe

Informaţii suplimentare:Stadiul îndeplinirii principalelor criterii tehnice de acces în programul Visa Waiver (VWP)I. Securitatea documentelor de călătorie1. Începând cu 18 ianuarie 2010, sistemul de eliberare a paşapoartelor electronice (biometrice) a devenit funcţional la nivelul întregii ţări.2. Toate documentele de călătorie emise de statul român răspund, de asemenea, unor standarde de securitate ridicate.3. Este operaţional un mecanism de transmiterea către Interpol, în termen de 24 de ore, a informaţiilor legate de paşapoartele pierdute sau furate.II. Controlul la frontierăAu fost adoptate numeroase acte normative în vederea combaterii eficiente a activităţilor infracţionale transfrontaliere: - HG 324/2007, de aprobare a Strategiei Naţionale privind Controlul la Frontieră pentru perioada 2007-2010, conţinând măsuri de gestionare coerentă şi eficientă a frontierei de stat a României - HG 1122/2007, de aprobare a Strategiei Naţionale privind Migraţia (2007-2010), conţinând măsuri de control al migraţiei, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, acordarea de azil şi integrarea socială a străinilor - HG 1654/2006, de aprobare a Strategiei naţionale de combatere a traficului ilegal de persoane (2006-2010)III. Aspecte legate de imigraţie1. Implementarea la nivel naţional a formatului unic de permis de reşedinţă pe teritoriul României pentru cetăţenii statelor terţe, în conformitate cu prevederile Regulamentului CE 1030/20022. Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor acquis-ului comunitar în domeniul aziluluiIV. Acorduri de cooperare în domenii relevante semnate sau în curs de negociere cu partea americană1. Acordul între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Departamentul Energiei al SUA privind cooperarea în prevenirea traficului ilicit cu materiale nucleare sau radioactive, semnat la Bucureşti, la 15 septembrie 20082. Declaraţia între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) din România şi Departamentul Securităţii Interne din SUA privind principiile de cooperare în vederea întăririi măsurilor bilaterale de securitate pentru călătoriile internaţionale şi cerinţele Programului Visa Waiver, semnată la Washington, la 3 noiembrie 20083. Sunt în curs de finalizare negocierile cu partea americană cu privire la Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind activitatea ofiţerilor de securitate de pe aeronave (air marshals).

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/ministerul-afacerilor-externe/deschiderea-oficiala-a-editiei-2016-a-reuniunii-anuale-a-diplomatiei-romane