Soarta serviciilor de utilitate publică din Bucureşti, în atenţia Patronatului Român

Patronatul Român a organizat, joi, o dezbatere publică cu tema: "Evoluția serviciilor publice de interes comun-cf terminologiei europene - în Municipiul București".

Timp de mai multe ore, reprezentanţi ai Comitetului Director al Confederaţiei Patronatul Român (CPR), ai Administratiei Publice Locale si ai sindicatelor, impreuna cu dl Vice Primarul al  Capitalei, Cornel Pieptea, au dezbatut probleme legate de calitatea si costul  serviciilor publice cum ar fi distribuţia de energie termică, transport, iluminat  şi au avansat   posibile soluţii pentru rezolvarea situaţiei de criză şi a blocajelor din majoritatea acestor domenii.

În deschiderea lucrărilor, preşedintele CPR, Gheorghe Naghiu, a reliefat importanţa bunului mers al serviciilor publice pentru dezvoltarea mediului de afaceri, dar şi impactul negativ al problemelor din aceste domenii asupra activităţii membrilor Patronatului.

Gh. Naghiu a adăugat că doar o colaborare concretă, judicioasă, între administraţia publică locală şi mediul de afaceri poate duce la identificarea celor mai bune soluţii pentru viitorul comunităţii, din punct de vedere economico-financiar, dar şi social.

Vice primarul Cornel Pieptea a prezentat membrilor CPR starea actuală și perspectivele de evoluție a serviciilor publice de interes local din București,  concentrandu-se asupra a două servicii esențiale,  cel de transport și cel de termoficare.

Cornel Pieptea a subliniat că ambele servicii primesc, împreună,  de la Primăria Capitalei subvenții ce însumează circa 240 de milioane de euro,  în condițiile în care bugetul anual al Municipalității este de aproximativ 920 de milioane de euro.

Cât privește situația RADET,  vice primarul  a spus că aceasta are o datorie istorică către furnizorul de agent termic,  ELCEN,  de circa 600 de milioane de euro.  Din această cauză,  regia de termoficare funcționează cu conturile blocate de către ELCEN și nu a reușit să facă reparațiile necesare la rețeaua de distribuție. Rețeaua de distribuție a energiei termice,  cu o lungime de peste 1000 de kilometri,  are o vechime medie de 37 de ani,  dar există și tronsoane vechi de 60 de ani. Vechimea rețelei și lipsa banilor pentru reparații au dus la înmulţirea avariilor,  în această iarnă.

Cauzele care au adus RADET în această situație sunt atât de natură legislativă,  cât și de natură financiară.

Astfel,  RADET,  încasează facturile de la populație la 45 de zile, plus un termen de grație de 15 zile. Regia de termoficare trebuie să plătească facturile către furnizorul de agent termic,  ELCEN,  la 15 zile,  conform legii. Tot prevederile legale permit ELCEN să treacă toți banii încasați de la RADET,  în contul penalităților,  datoria de bază rămânând intactă și generând noi penalități.

Pe de altă parte,  subvenția alocată de către Primăria Capitalei pentru regia de termoficare nu a acoperit integral diferența dintre prețul plătit de către RADET la ELCEN,  320 lei pe gigacalorie,  și prețul plătit de populație către RADET,  170 de lei pe gigacalorie,  a afirmat Pieptea.

În plus, trecerea ELCEN la Primăria Capitalei și fuziunea acestuia cu RADET,  deși anunțate de doi ani,  iar în martie 2013 a fost adoptat de către Guvernul României "Memorandumul privind soluția identificată pentru crearea unui Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET ), nu s-au materializat.  Această fuziune ar fi urmat să ducă la stingerea datoriei istorice a regiei de termoficare către ELCEN,  prin confuziune de patrimonii. Dar,  nici măcar această fuziune nu ar fi reprezentat soluția integrală a problemei,  consideră viceprimarul Pieptea.  El a spus că, in condițiile liberalizării prețului la gaze naturale pentru populație și CET-uri, trebuie identificate noi soluții precum instalarea de grupuri de înaltă cogenerare,  înlocuirea rețelei de distribuție a energiei termice cu țevi preizolate,  cu un diametru cu până la 20% mai mic decât cel actual,  și dotate cu sisteme de detecție și semnalare a avariilor.

Conform lui Pieptea,  ar trebui construite trei noi CET-URI,  pe zona de nord și est a Bucureștiului,  pentru ca RADET să nu mai "plimbe" agentul termic,  produs în partea de sud și Vest,  prin tot orașul. O altă componentă a soluției ar fi aceea a reabilitării termice a blocurilor de locuințe,  într-un ritm cât mai accelerat,  dar și a identificării de soluții privind protecția de energie din surse regenerabile,  biomasă,  deșeuri etc. a explicat Cornel Pieptea.

Nici situația serviciului public de transport nu este una îmbucurătoare.  Dintre cele o mie de autobuze primite de către RATB,  începând cu anul 2008,  aproape 300 sunt în garaje,  din cauza lipsei pieselor de schimb. Nici parcul de troleibuze și tramvaie nu se află într-o situație mai bună,  iar calea de rulare a tramvaielor prezintă,  în multe locuri,  întreruperi și discontinuităţi.

Această situație a dus la scăderea gradului de siguranță a călătorilor și la scăderea confortului.  Timpii de succedare în stații au crescut de trei ori,  iar aerul condiționat lipsește din autobuze,  din cauza lipsei freonului din instalații.

Fabrica de reparatii a RATB (URAC) produce numai două tramvaie pe an,  cei 800 de angajați nejustificându-şi practic salariile.

În anul 2012,  în doar câteva luni,  au fost angajate la RATB,  550 de persoane,  numărul angajaților TESA ajungând la peste o mie de persoane,  adică 10% din totalul angajaților. In același timp,  RATB dispune de circa 3500 de șoferi și vatmani. Și pentru problemele RATB există soluții,  spune viceprimarul PNL. Astfel,  regia de transport trebuie reorganizată pe centre de profit,  pentru a se putea decela cheltuielile și încasările fiecărei activități.

URAC ar trebui să producă zece tramvaie pe an,  crede Cornel Pieptea.

Conducerea RATB trebuie să implementeze și un program de "plecări voluntare", astfel încât,  în următorii ani să reducă numărul de angajați.

În fine,  regia de transport trebuie să semneze, cu Primăria Capitalei, un contract de delegare a serviciului public de transport,  care să stabilească exact,  atât nivelul subvenției alocate de către Municipalitate,  cât și nivelul de serviciu pe care trebuie să îl asigure RATB, de la numărul de linii de transport,  până la frecvența mijloacelor de transport,  standardele de curățenie etc.

Răspunzând unei întrebări a participanților la întâlnire,  vice primarul Pieptea a admis că există o solicitare a conducerii RATB privind majorarea de tarif,  dar că domina sa a cerut conducerii RATB să vină cu planul de management al companiei și,  abia după aceea,  să se discute despre majorarea de tarif. Pieptea a precizat că este prerogativa primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, să prezinte Consiliului General o propunere de majorare de tarif la RATB, dar că nu crede că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat.

În finalul întâlnirii, președintele Confederației Patronatul Român,  Gheorghe Naghiu,  și vice primarul Cornel Pieptea au căzut de acord asupra necesitatii formării unui grup de lucru in domeniul serviciilor publice  care să elaboreze propuneri privind îmbunătățirea calității și sustenabilităţii serviciilor publice în Municipiul București.

La aceasta dezbatere publica CPR, RADIO Bucuresti a fost partener media. In scopul de a face cunoscut cetatenilor Capitalei punctul de vedere dezbaterile au fost si inregistrate si vor fi folosite pentru a realiza emisiuni informative – a precizat Mircea Apostolescu, reporter la Bucuresti Fm care a adaugat ca Florin Brusten Coordonator Studiouri Regionale la SRR si Flavia Voinea manager Bucuresti Fm isi propun sa dezvolte dialogul cu CPR care intelege sa isi asume problemele comunitatii locale.

Activitatea agentilor economici este strans legata de calitatea vietii in comunitatea locala- este un punct de vedere pe care CPR il considera unul din temeiurile activitatii sale.

Gheorghe NAGHIU

Presedinte PATRONATUL ROMAN