Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării

Locul desfasurarii: Resita

Organizator: Agentia pt. Protectia Mediului Caras-Severin


Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin anunţă publicului celebrarea în data de 17 iunie a unui important eveniment cuprins în calendarul ecologic - Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării. Adunarea Generala a Naţiunilor Unite a proclamat Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării în anul 1994, în acelaşi an fiind adoptată şi Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării. Statele semnatare a Convenţiei au fost invitate să dedice ziua de 17 iunie a fiecărui an mediatizării necesităţii cooperării internaţionale pentru combaterea efectelor deşertificării şi secetei.

Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor şi are loc în zonele terestre unde solul este afectat de eroziunea eoliană din cauza defrişărilor masive, unde căderile de ploaie sunt rare si climatul arid, precum si de activităţile umane. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacităţii solului de a susţine biodiversitatea şi alte activităţi umane. Aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune şi degradarea solului. Aceasta reprezintă un sfert din terenurile lumii – o suprafaţă de trei ori mai mare decât Europa. În peste 100 de ţări, 1 miliard de oameni din populaţia lumii sunt afectaţi de deşertificare.

Interesul României în aceasta problema rezultă din faptul ca 1/3 din teritoriul tarii (7 mil. ha) şi cca. 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române. Deşertificarea se manifesta prin reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, intensificarea severă a eroziunii solului prin apă, vânt şi a salinizării, crustificarea şi compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organica şi elemente nutritive, etc. Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Câteva din activităţile care conduc la procesul de deşertificare sunt: supracultivarea, despăduririle şi păşunatul excesiv.

Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care menţin calitatea solurilor. În judeţul Caraş-Severin au fost întreprinse în anul 2008 acţiuni de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate în perimetrul localităţilor Moldova Nouă, Coronini şi Sicheviţa efectuându-se lucrări de plantare pe o suprafaţă de 23,212 ha, folosindu-se un număr de 146.060 puieţi din speciile: salcâm, sălcioară, ienupăr, plop, pin, mojdrean, mălin, tuia, cătină, amorfă, anin.

Cu ocazia Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin îndeamnă populaţia la conştientizarea riscului ca odată cu apariţia fenomenului de deşertificare acesta să avanseze incontrolabil şi la conştientizarea faptului că prin combaterea schimbărilor climatice putem ajuta la inversarea deşertificării, la creşterea productivităţii agricole, la reducerea sărăciei şi la creşterea securităţii globale.

Florin Trandafir Vasiloni
Director Coordonator

Agentia de Mediu Caras-Severin

Despre PROTOPOPIATUL GRECO-CATOLIC DE SARMISEGETUZA

Protopopiatul Greco-catolic de Sarmisegetuza este structura distincta in cadrul Episcopiei Greco-catolice a Lugojului. Cuprinde 27 de parohii in judetele Hunedoara si Caras-Severin.

Participare: Intrare libera