Punct de vedere privind înființarea unei Academii alternative în România

BUCURESTI - 18 martie 2016

Comunicat tip General in Administratie Publica, Educatie / Cultura, Media / Publicitate, Politic, Stiinta / Cercetare

Live site

Peste puţin timp Academia Română aniversează 150 de ani de la înfiinţare, omagiind-o sub mesajul „150 de ani în serviciul Naţiunii Române”.
Academia Română a fost concepută în 1866 şi şi-a consolidat menirea, drept cea mai reprezentativă instituţie de cultură şi ştiinţă a românilor, a Naţiunii Române. Prin structura sa, incluzând reprezentanţii tuturor regiunilor locuite de români, Academia Română a dat semnalul unităţii de limbă şi spiritualitate românească.

Punct de vedere privind înființarea unei Academii alternative în România

Regele Ferdinand în anul Marii Uniri enunţa: „În lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor, Academia Română şi-a avut partea ei importantă pe terenul cultural; de aceea izbânda ţării este şi izbânda ei ”.

În acest context apariţia unui nou proiect de lege iniţiat de un număr de parlamentari (42) privind transformarea „Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România” în „Academia de Ştiinţe din România” este o tentativă de constituire a unei alternative la instituţia noastră, de subminare a semnificației naţionale a Academiei Române. De aceea am luat act cu indignare și profundă îngrijorare de această inițiativă legislativă, în baza căreia actuala Academie a Oamenilor de Știință dorește să-şi însuşească denumirea deţinută de o instituţie în perioada 1935–1948 – „Academia de Științe din România” cu care nu a avut nici o legătură. Nu e doar o simplă schimbare de nume, ci mult mai mult: dreptul membrilor ei de a purta titlul de academician, de a fi încadrată financiar printre instituțiile de importanță națională etc. Sugerăm iniţiatorilor să analizeze o ipotetică propunere de înfiinţare a unei alternative instituţionale la Parlamentul României sau o alternativă la Biserica Ortodoxă Română. Considerăm că jocul acesta de-a Academiile, de aruncare în derizoriu a instituţiilor fundamentale ale românilor, generează riscuri şi vulnerabilităţi nebănuite.

Absenţa unor reglementări normative în domeniu permite ca, prin presiunea unor oameni politici, să se creeze instituţii cu denumirea de academie, de interes naţional, fără suport adecvat ştiinţific, moral şi fără justificare decât, cel mult, satisfacerea unor orgolii personale.

În acest sens se pot lua modelele marilor Academii ale lumii. Să nu uităm că Academia Franceză înfiinţată în 1635 a fost modelul pentru fondatorii Academiei Române în 1866. În esenţă, existenţa academiilor de ramură cu tradiţii cum sunt Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Academia de Ştiinţe Tehnice soluţionează completarea armonioasă a sistemului academiilor din România, făcând implicit inoportună şi periculoasă pletora de academii.

Academia Română consideră că adoptarea unei astfel de propuneri legislative ar aduce o gravă lezare locului și rolului Academiei Române de cel mai înalt for științific și cultural al României, de consacrare și de coordonare a cercetării fundamentale. Adoptarea propunerii legislative ar impieta un drept legal, ar uzurpa un patrimoniu moral și ar aduce grave prejudicii Academiei Române care, de 150 de ani, a servit Naţiunea Română.

Denumirea pe care intenționează să adopte fosta Asociație a Oamenilor de Știință (AOȘ) transformată în Academia Oamenilor de Știință (AOȘ), aceea de „Academie de Științe din România”, va aduce, totodată, și o profundă confuzie în lumea științifică internațională, unde numeroase Academii poartă denumirea de „Academii de Științe” (Academy of Sciences, Académie des Sciences, Akademie der Wissenschaften, Academia de Ciencias, etc.). Aceasta cu atât mai mult cu cât actuala AOȘ a copiat în mare măsură organizarea Academiei Române: alegerea de membri din țară și din străinătate, alegerea de membri post-mortem, împărțirea în secții cu denumiri identice, existența unui număr de filiale, adoptarea unei uniforme asemănătoare cu cea a membrilor supremului for științific, adoptarea ținerii discursurilor de recepție ş.a. Subliniem însă şi diferenţe majore: excesul de filiale (7 în ţară şi SUA) ne - adoptarea criteriilor de exigenţă a selecţiei ale Academiei Române la primirea de noi membri.

În consecinţă, Academia Română consideră deosebit de primejdios demersul întreprins de unii dintre membrii Parlamentului României prin proiectul de lege menţionat. În cei 150 de ani de existență, Academia Română s-a impus în societatea românească prin alegerea în rândurile ei a celor mai de seamă personalități din toate domeniile științei și culturii, prin lucrările realizate, prin atitudinea adoptată în marile probleme cu care s-a confruntat societatea românească, prin prestigiul câștigat pe plan internațional. Iată de ce Academia Română apreciază că este o datorie de onoare de a-și apăra autoritatea și prestigiul, de a rămâne și pe mai departe „ cel mai înalt for al culturii și științei din România ”, reper şi model în societatea românească, factor activ în modelarea ei spirituală şi morală.

Ne exprimăm speranţa că factorii decidenţi, legislativi şi executivi vor analiza iniţiativele de tipul menţionat şi vor dispune măsuri care să stopeze inflaţia de instituţii consumatoare de resurse, fără justificare ştiinţifică, culturală şi morală.

Președinte: Acad. Ionel-Valentin Vlad

Vicepreședinți: Acad. Cristian Hera

Acad. Alexandru Surdu

Acad. Victor Spinei

Acad. Bogdan Simionescu

Secretar General: Acad. Victor Voicu

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/academia-romana/punct-de-vedere-privind-infiintarea-unei-academii-alternative-in-romania