ARC 2020 (Agriculture and Rural Convention)

ARC solicită o schimbare a tiparului în agricultură şi o renaştere rurală

BRUSSELS, 19 Iulie, 2010 – Agricultural and Rural Convention 2020 (ARC) va oferi o declaraţie din partea societăţii civile pe 20 Iulie la Conferinta Comisiei Europene “CAP post-2013”.

ARC va cere factorilor de decizie europeni pentru a iniţia o schimbare a tiparului în agricultură şi o renaştere rurală.

ARC solicită un sistem de producţie alimentară durabil ca o alternativă viabilă la modelul european dominant al agriculturii intensive. Aceasta îndeamnă UE să îşi onoreze angajamentul de coeziune socială, economică şi teritorială prin lansarea unei renaşteri economice a zonelor rurale.

ARC este de părere că o revizuire radicală a politicilor atât pentru agricultură, cât şi pentru dezvoltare rurală este necesară. Acest punct de vedere este determinat de pierderea drastică a biodiversităţii, disparităţile grave ale veniturilor şi calităţii vieţii dintre regiunii şi oameni în Europa, nevoia reducerii radicale a gazelor cu efect de seră pentru a evita schimbări climatice catastrofale, creşterea interesului public privind calitatea şi siguranţa alimentară, precum şi alte imperative.

ARC, prin urmare, solicită:
•O schimbare a tiparului în agricultură, de la un model european dominant al agriculturii intensive şi o industrie alimentară centralizată la un model sustenabil şi diversificat de producţie şi procesare a alimentelor, cu legături mai strânse între fermieri şi consumatori şi o înaltă grijă pentru sănătatea publică şi mediu.
•O renaştere economică a zonelor rurale, bazându-se pe puterea şi diversitatea comunităţilor şi culturilor şi utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi umane.

Privind securitatea alimentară, ARC consideră că terenurile agricole ar trebui păstrate în stare bună şi producţie sustenabilă pe întreg teritoriul Europei, pentru utilizare pe termen lung în producţia alimentară. Europa ar trebui să producă alimente de înaltă calitate în cantitatea de care europenii au nevoii, incluzând toate produsele de bază (precum furajele) necesare pentru producerea acestora.

Privind calitatea alimentelor, ARC constată că obezitatea, diabetul şi alte boli reflectă dietele nesănătoase oferite consumatorilor prin intermediul tot mai multor alimente procesate şi compuse. Aceasta solicită o educaţie larg răspândită privind alimentaţia, dieta şi legătura cu sănătatea şi promovarea alimentelor proaspete, locale şi regionale şi a legăturilor directe dintre consumator şi producător.

Privind valoarea adăugată pentru produsele agricole, ARC solicită acţiuni pentru a construi un parteneriat echitabil în cadrul lanţului alimentar european şi pentru a permite agricultorilo să atingă preţuri rentabile la ieşirea din fermă. Un efort major ar trebui, de asemenea, sa meargă în încurajarea activităţilor cu valoare adăugată la nivel local şi regional prin intermediul întreprinderilor mici şi mijlocii inclusiv cele conduse de fermeri înşişi. Politicile viitoare ar trebui să promoveze consolidarea şi vitalitatea sistemelor alimentare locale şi regionale.

Privind economia rurală, ARC notează că multe regiuni rurale, în special, dar nu numai, în statele noi membre au fost grav slăbite de prăbuşirea agriculturii colective, centralizarea industriei şi comerţului, emigrarea tinerilor şi alţi factori. Aceasta solicită UE să îşi onoreze angajamentul privind coeziunea socială, economică şi teritorială prin lansarea unei renaşteri economice a zonelor rurale.
Acest lucru ar trebui să includă sprijin pentru fermele mici şi cele familiale, pentru agricultura cu o activitate intensă a forţei de muncă, pentru întreprinderile diversificate atât pe, cât şi în afara fermei şi noii tineri intraţi în agricultură. Politicile trebuie să vizeze consolidarea sectoarelor secundare şi terţiare, cu un accent special pe întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv valoarea adăugată pentru produsele agricole şi forestiere aproape de originile lor, dezvoltarea turismului, utilizarea inovativă a tehnologiei informaţiei, generarea energiei regenerabile şi localizarea industriilor de înaltă tehnologie în spaţii rurale de înaltă calitate.

O atenţie specială trebuie acordată regenerării economice în zone îndepărtate, montane sau izolate, comunităţi agricole de subzistenţă şi zone rurale sărace. Astfel de zone sunt deseori numite „periferice” sau „dezavantajate”, dar poate fi esenţială pentru persoanele care trăiesc în acele zone şi foarte favorizate în termeni culturali, de mediu şi alţii. Politicile pentru aceste zone trebuie să sprijine comunităţile rurale în schimbarea dezavantajelor percepute în avantaje economice şi sociale, cu accent pe susţinerea vitalităţii sociale, menţinerea serviciilor sociale, diversificarea economiei locale, recompensarea fermierilor (oricât ar fi de mici) pentru bunurilor publice pe care le produc şi (unde este cazul) acceptarea valorii economiilor informale.