Povesti care nu se spun: reintegrarea fostilor detinuti

Mediul de afaceri este prea putin interesat sa susțina procesul de reintegrare, in principal datorita nivelului scazut al facilitatilor de care ar putea beneficia. Organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu sunt putine; ele pot acoperi doar o parte infima din activitatile de consiliere și asistența necesare in aria atat de ampla si complexa a procesului de reintegrare. Astfel, reintegrarea fostilor deținuți trebuie abordata ca o chestiune de siguranta sociala care priveste comunitatea in ansamblul sau.

In acest context, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, prin Directia de Probatiune (DP) si Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), organizeaza, astazi, 10 iunie 2009, la Arad, evenimentul Dezbatere. Constientizare. Implicare. Acesta face parte din Proiectul PHARE 2006 ”Continuarea dezvoltarii sistemului de probațiune din Romania”, proiect finantat de Uniunea Europeana al carui obiectiv declarat este consolidarea colaborarii intre institutiile beneficiare in vederea fluidizarii procesului de reabilitare a persoanelor care au suferit o condamnare. Proiectul este implementat cu sprijinul Bernard Brunhes International (BBI) si al Asociatiei Alternative Sociale (AAS), ambele avand calitatea de consultant.

Astazi a avut loc la Arad primu eveniment dintr-o serie de 15 intalniri locale menite sa aduca laolalta reprezentanti ai Administratiei Nationale a Penitenciarelor, ai Serviciului de Probatiune precum si factori de decizie din institutiile conexe cu rol in reintegrarea sociala: administratia publica, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), Autoritatea de Sanatate Mintala, Centrul de Evaluare si Consiliere Antidrog, organizatii neguvernamentale, reprezentanti ai cultelor, exponenti ai mediului de afaceri etc.

“Este nevoie ca eforturile instituționale sa fie completate de implicarea comunitatii pentru ca procesul reintegrarii sa aiba rezultatele scontate. Tocmai de aceea, proiectul nostru include si dezvoltarea unei campanii de constientizare care sa contribuie la crearea unei noi mentalitati colective. Pentru a duce o viata normala, fostii detinuti au nevoie de oamenii apropiati lor, atat din randul familiei si prietenilor, cat si din cadrul institutiilor care le pot oferi sustinere in demersul pentru o viata normala. Suntem direct responsabili atunci cand ignoranta si lipsa de implicare a comunitatii conduc la cresterea grupului cu potential periculos, in loc sa-l diminueze”, a declarat doamna Carmen Fiscuci, expert tehnic, liderul de proiect din partea consultantului.

Prin campania de se constientizare se doreste atragerea atentiei liderilor de opinie locali asupra importantei pe care societatea, in ansamblul sau, o are in procesul de reintegrare a fostilor detinuti. “Societatea pare sa fie mai putin preocupata sa regleze, acolo unde este cazul, mecanismele care au stat la baza evolutiei sociale a celor ce au incalcat legea si regulile. Simpla condamnare la pedeapsa cu inchisoarea, fara indrumarea specialistilor din penitenciar si, mai ales, fara o atenta supraveghere si indrumare post-detentie, nu constituie o solutie, ci doar amanarea rezolvarii unei probleme serioase. Penitenciarul este un serviciu social in slujba comunitatii, dar penitenciarul fara institutia probatiunii si institutia probatiunii fara implicarea societatii nu pot functiona decat fragmentar si insuficient. Suntem o echipa de doi, iar cel de-al treilea membru, cu siguranta cel mai important, societatea, trebuie convinsa sa ni se alature!” afirma Dana Cenusa, Sef Birou Relatii Publice si Mass-media, Administratia Nationala a Penitenciarelor.

„Activitatea serviciilor de probatiune are la baza principiul interventiei integrate potrivit caruia succesul oricarei actiuni depinde de gradul de implicare a comunitatii. Este, asadar, absolut necesar ca efectul programelor de pregatire pentru liberare si asistenta post-penala sa fie sustinut in permanenta de solutii identificate la nivelul comunitatii, direct interesata de siguranta publica. Pentru identificarea unor astfel de solutii ne aflam astazi aici.” spune Iuliana Carbunaru, Director al Directiei de Probatiune din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Probatiune

Probatiunea este o institutie cu istorie relativ recenta in sistemul juridic romanesc. Rolul sau este acela de a facilita, printr-o interventie specializata, reintegrarea in comunitate a persoanelor care au savarsit infractiuni. In ceea ce priveste persoanele condamnate la o pedeapsa privativa de libertate, interventia consilierilor de probatiune debuteaza in faza de detentie a acestora, moment in care, impreuna cu specialistii din unitatile penitenciare, deruleaza un proces de asistenta si consiliere care are ca scop final pregatirea pentru libertate a celor care urmeaza sa paraseasca penitenciarul.

Este compartimentul prin care se asigura indeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti legate de conducerea, coordonarea si controlul activitatii serviciilor de probatiune de pe langa fiecare tribunal. In prezent probatiunea numara 304 consilieri de probatiune care isi desfasoara activitatea in 41 de servicii de probatiune, cate unul in fiecare judet, cu cate doua locatii de derulare a activitatii. Activitatea serviciilor de probatiune se deruleaza in vederea cresterii gradului de solidaritate si siguranta in comunitate, a diminuarii riscului de savarsire a unor noi fapte penale si in vederea adoptarii unui comportament conform normelor legale si sociale de catre persoanele care au fost sanctionate penal.

Principalele activitati ale serviciilor de probatiune pot fi grupate astfel:

In faza procesului penal, serviciile de probatiune acorda sprijin organelor judiciare in infaptuirea actului de justitie prin intocmirea referatelor de evaluare pentru inculpati, la solicitarea procurorului sau a instantei de judecata (11.712 referate de evaluare in anul 2008).

In faza de executare a sanctiunilor penale neprivative de libertate, serviciile de probatiune supravegheaza modul de respectare a masurilor de supraveghere si de executare a obligatiilor stabilite de catre instanta de judecata in sarcina persoanelor sanctionate cu o pedeapsa care se executa in comunitate (7139 de persoane supravegheate in anul 2008). Totodata, serviciile de probatiune asigura corelarea supravegherii cu asistenta si consilierea acordata in vederea cresterii sanselor de reintegrare in comunitate, la solicitarea persoanelor supravegheate.

In faza de executare a sanctiunilor penale privative de libertate, reprezentantii serviciilor de probatiune fac parte din comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei, aceeasi comisie care formuleaza propunerile de acordare a liberarii conditionate, atunci cand sunt indeplinite conditiile legale pentru acordarea acesteia. In acelasi timp, consilierii de probatiune, impreuna cu personalul specializat din unitatile penitenciare, deruleaza programe de resocializare cu persoanele aflate in detentie, cu acordul acestora din urma.

In prezent, politica penala propune regandirea rolului probatiunii prin accentuarea importantei acestei institutii in sistemul juridic romanesc, in concordanta cu reglementarile si evolutiile de la nivelul Uniunii Europene in materie.


Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP)

Este institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei, ce face parte din sistemul instituțional de aparare, ordine publica si siguranta nationala al statului. Activitatea ANP se desfasoara in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, cu Recomandarile Consiliului Europei privind tratamentul detinutilor, cu dispozitiile Legii nr. 293/2004 privind statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, legislatiei executional-penale si ale hotararilor Guvernului. In anul 2006 a intrat in vigoare Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal si Regulamentul de aplicare al acesteia, acte normative care creeaza premisele unei dezvoltari moderne, in consens cu recomandarile europene, aliniind astfel practica penitenciara romaneasca la cea europeana si introducand elemente noi, precum institutia judecatorului delegat pentru executarea pedepselor si individualizarea pedepselor privative de libertate.

Prin Strategia pentru Dezvoltarea Sistemului Penitenciar Romanesc in perioada 2009-2013 sunt stabilite obiectivele strategice:
-dezvoltarea functiei educative si de asistenta psihosociala adaptata nevoilor persoanelor custodiate;
-garantarea sigurantei sistemului de detentie;
-managementul institutional performant;
-asistenta medicala de calitate pentru persoanele private de libertate, protejarea si rpomovarea sanatatii, precum si prevenirea imbolnavirilor;
-transparenta si imagine reala a sistemului penitenciar, la nivelul societatii.

In prezent, sistemul penitenciar dispune de: 32 de penitenciare, dintre care 1 penitenciar pentru femei, 2 penitenciare de minori si tineri, 6 penitenciare-spital, 3 centre de reeducare si 2 unitati de invatamant. La mijlocul anului 2009, efectivul persoanelor private de libertate care executa o pedeapsa privativa de libertate cu inchisoarea in unitatile sistemului penitenciar este de 27.151, raportat la o capacitate de cazare de 34.150 locuri.