Ce are Katrina cu… prefectura?

Barilul a ajuns la 70$ si voci ale unor analisti spun ca nu e departe ziua cand va atinge 80$ -- si chiar mai mult!

Un val de scumpiri cu alura unui urias tsunami e de asteptat sa se propage in intreg sectorul energetic ca si in mai toate sectoarele economiei globale.

În acest context, îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă o prioritate a politicii energetice a Romaniei, iar Strategia Naţională în domeniul eficienţei energetice propune soluţii care vin să contrabalanseze tendinţa de creştere exagerată a consumului energetic în toate sectoarele finale ale economiei, precum şi în cel de alimentare centralizată cu energie termică.

Economia de energie este cea mai ieftină resursă de energie, uşor de obţinut şi nepoluantă, comparativ cu resursele de combustibili fosili sau resursele regenerabile de energie.

La nivel naţional, valoarea medie a potenţialului de economisire a energiei (determinată ca medie ponderată a potenţialelor de economisire din sectoare economice precum industria, transporturile, sectorul rezidenţial, alimentarea centralizată etc.) este în prezent estimată, ca fiind de circa 30-40%.

Ţintele politicii de eficienţă energetică au fost stabilite în contextul adoptării, ca unică ipoteză pentru creşterea PIB, a unei rate medii anuale de 5,4% (varianta de bază) şi a unei reduceri cu 40% a intensităţii energetice primare până în anul 2015.

Înfiinţată în 1990, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE www.arceonline.ro) este instituţia publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului ce are ca principal scop creşterea utilizării raţionale a energiei pe întreg lanţul energetic, de la producere şi până în faza de consum.

De asemenea, în calitate de organizaţie de specialitate în domeniul eficienţei energetice la nivel naţional, ARCE este mandatată să asigure implementarea legilor existente cu privire la utilizarea eficientă a energiei.

Pe langa ARCE, in Romania isi desfasoara activitatea Agenţiile pentru Managementul Energiei.

Acestea au fost înfiinţate în perioada 2000-2002 prin Programul Comisiei Europene - DGTREN - SAVE II, motiv pentru care mai sunt cunoscute sub denumirea de Agenţii SAVE.

Înfiinţarea acestor agenţii, în general în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, reflectă interesul unor municipalităţi din România pentru proiecte de eficienţă energetică la nivel local.

În România exista trei Agenţii SAVE:

1.La Iaşi: Agenţia Locală pentru Gestionarea Eficientă a Problematicii Energiei şi Mediului (ALGEPEM Iasi www.algepem-is-energy.ro);

2.La Braşov: Agenţia pentru Managementul Energiei şi Protecţia Mediului (ABMEE Braşov www.abmee.ro);

3.La Miercurea Ciuc: Serviciul Municipal de Management al Energiei (SPME Harghita).


Plecând de la premisa că tendinţa de creştere anuală a eficienţei energetice de 1%, realizată în perioada 1999-2001 se păstrează şi în continuare fără adoptarea unor măsuri speciale în cadrul unor programe de creştere a eficienţei energetice în industrie (parţial), în transporturi şi în sectorul terţiar, rezultă ca la finele anului 2015, reducerea intensităţii energetice comparativ cu anul 2001 va fi de 15% (creşterea "fără costuri" a eficienţei energetice), restul de 25 % urmând a fi obţinută prin investiţii în proiecte de creştere a eficienţei energetice.

Intensitatea energetică a unei ţări este raportul dintre consumul total de energie şi produsul intern brut. Compararea valorilor intensităţilor energetice finale sectoriale dintre România şi UE permite stabilirea corelărilor dintre acestea, astfel:

-pentru industrie, intensitatea energetică în industria din România este între 4,28 şi 8,73 ori mai mare decât cele ale ţărilor din Uniunea Europeană;

-pentru transporturi, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 2,31 şi 5,45;

-pentru agricultură, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 1,13 şi 9,00;

-pentru sectorul rezidenţial, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 6,58 şi 12,76;

-pentru sectorul terţiar, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 2,44 şi 9,75.

Concluziile care se conturează în urma analizei comparative a intensităţilor energetice finale pentru cele cinci sectoare economice din România şi statele membre ale Uniunii Europene sunt următoarele:

-valorile mari evidenţiate pentru România demonstrează existenţa unui important potenţial economic de eficienţă energetică în industrie;

-pentru transporturi, compararea intensităţilor energetice finale calculate prin metoda preţurilor actualizate scot în evidenţă un potenţial economic relativ mare de eficienţă energetică;

-deşi consumurile finale de energie rămân prea puţin însemnate în raport cu cele înregistrate în alte sectoare industriale, potenţialul economic de eficienţă energetică există şi poate fi valorificat

-ca şi sectorul industrial, corelările dintre intensităţile energetice finale din sectorul rezidenţial demonstrează existenţa unui important potenţial de eficienţă energetică;

-sectorul terţiar începe să se dezvolte în ritm accelerat iar corelarea dintre intensităţile energetice finale demonstrează existenţa unui potenţial economic de eficienţă energetică.


Analizele efectuate conduc la concluzia că investiţia specifică medie estimată pentru economisirea unei cantităţi anuale de o tonă echivalent petrol (TEP) este de circa 167 euro. În mod similar, pentru celelalte sectoare (industrie, transporturi etc), rezultă că investiţia specifică medie estimată pentru economisirea unei cantităţi anuale de o TEP este cuprinsă între 145 şi 200 euro iar pentru sectorul de alimentare centralizată cu energie termică este de circa 155 euro.

În condiţiile precizate, efortul financiar estimat pentru susţinerea programelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice este de circa 2,7 miliarde euro.

Prin obţinerea unei reduceri a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane TEP pe întreaga perioadă 2004-2015, se creează premisele reducerii cu 3,4 miliarde euro a efortului financiar pentru achiziţia de resurse primare.

Rezultă că, investind 1 euro într-un proiect de creştere a eficienţei energetice, se poate obţine o reducere a efortului financiar pentru achiziţia de resurse primare de 1,26 euro.

###