Companiile japoneze vor să producă în România

Organizaţia pentru Promovarea Comerţului Exterior al Japoniei (Japan External Trade Organization – JETRO) doreşte să coopereze cu Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti în încurajarea companiilor producătore nipone să-şi instaleze unităţi de producţie în România. Prima acţiune realizată în colaborare va fi organizarea unei conferinţe pentru firmele nipone interesate să investească în România, programată pentru 5 noiembrie. Posibilităţile de conlucrare dintre cele două entităţi au fost trecute în revistă în cadrul întâlnirii dintre Tomohiro Yoden, directorul general al JETRO Bucureşti şi dipl. ec. Ştefan D. Popa, preşedinte director general al Camerei de Comerţ bucureştene, dialog la care a participat şi directorul general adjunct Ancuţa Conta.

„Companiile japoneze sunt foarte interesate să facă afaceri în România“, a spus Tomohiro Yoden. Ele analizează condiţiile pentru amplasarea în ţara dumneavoastră a unor noi unităţi de producţie, pentru că aici găsesc atât personal calificat, cât şi locaţiile dorite la preţuri competitive. Ţări precum Ungaria şi Cehia au ieşit din competiţia pentru atragerea capitalului nipon în regiunea Europei Centrale şi de Est, pentru că piaţa este deja plină; disputa se dă acum între România şi Polonia, a afirmat oaspetele nipon. Este nevoie de atragerea unui nucleu de firme producătoare, pentru ca, în scurt timp, în jurul acestuia să se grupeze şi alte firme din domenii conexe, aşa cum s-a întâmplat în Cehia sau în Polonia, a spus vorbitorul.

La finele anului 2006, volumul exportului românesc era de numai 82 de milioane euro, în timp ce importul depăşea 526 milioane euro, adică de 6,5 ori mai mare decât exportul. La 31 mai anul acesta, exportul românesc atingea 43 milioane euro, iar importurile s-au diminuat la 104 milioane euro, marcând o evidentă scădere a mărfurilor cumpărate de la producătorii niponi. La aceeaşi dată, în ţara noastră erau înregistrate 202 societăţi cu participare japoneză, valoarea capitalului investit în economia românească apropiindu-se de 90 de milioane euro, ceea ce plasează Japonia pe locul 22 în topul investiţiilor străine din ţara noastră. Investitorii japonezi s-au grupat deocamdată în sud-estul ţării, în zona Bucureşti-Alexandria, cu Makita EU srl, JTI Romania srl, YKK Romania srl, Koyo Romania sa, şi în inima Transilvaniei şi în partea de vest, cu Fuji Magnetics Romania srl, Sews Romania srl, Takata – Petri Romania srl, Yazaki Component Technology srl, Vogt Electronic Romania srl , Sol-Plus Romania srl etc.

Tehnologie japoneză pentru infrastructura din România
Ştefan D. Popa a propus implicarea companiilor nipone în crearea unui consorţiu internaţional promovat activ de CCIB în vederea realizării unor proiecte majore de infrastructură. Cum dezvoltarea transportului pe Dunăre figurează şi pe agenda priorităţilor Uniunii Europene, preşedintele Camerei de Comerţ bucureştene s-a referit la participarea firmelor japoneze la licitaţia pentru construirea unui complex hidrotehnic la Turnu-Măgurele – Nicopole, proiect încurajat şi de premierii României şi Bulgariei. Investiţia evaluată la 12 miliarde euro, va cuprinde un pod de trecere peste Dunăre, un baraj cu două ecluze şi două hidrocentrale, una pe malul bulgăresc şi una pe malul românesc. O altă oportunitate de afaceri pentru firmele japoneze interesate de România ar putrea fi participarea la realizarea unui alt proiect important de infrastructură, respectiv finalizarea canalului Dunăre-Bucureşti, a adăugat vorbitorul.

România are numeroase planuri de dezvoltare a infrastructurii de transport şi a celei energetice, a spus Ştefan D. Popa, amintind de proiectele de modernizare a hidrocentralelor şi termocentralelor, domeniu în care unele companii nipone activează deja. Expertiza şi tehnologiile japoneze ar putea contribui însă la obţinerea unor profituri frumoase şi în industria alimentară, a mobilei sau a încălţămintei, ca şi în turism, a adăugat preşedintele CCIB. Protecţia mediului este un domeniu în care România are de recuperat un decalaj important, iar Japonia dispune de o experienţă extrem de valoroasă.

CCIB s-a oferit să asiste amplasarea firmelor japoneze în parcuri industriale şi să faciliteze dialogul cu autorităţile locale din sectoarele bucureştene.

Cooperarea dintre firmele româneşti şi cele japoneze se poate extinde şi pe terţe pieţe, au convenit reprezentanţii CCIB şi JETRO.

Pentru o mai bună apropiere între cele două comunităţi de afaceri, CCIB a propus organizarea unor întâlniri de afaceri şi seminarii sectoriale, a unor cursuri de training şi de misiuni economice.

„Suntem foarte încântaţi să fim parteneri în promovarea relaţiilor bilaterale“, a spus Tomohiro Yoden, în finalul întâlnirii.

Departamentul Presă al CCIB