Lungul drum al deşeurilor electronice spre reciclare

BUCURESTI - 4 mai 2007

Comunicat tip General in Afaceri

Producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice din România au obligaţia, în conformitate cu legislaţia europeană şi legislaţia română de transpunere, de a finanţa şi organiza sistemul de colectare, tratare, valorificare si eliminare a deşeurilor rezultate din astfel de echipamente. Costurile de colectare si reciclare pot fi acoperite prin aplicarea unui „timbru verde“. Pentru aparatele IT&C si electronicele de consum, timbrul va fi aplicat începând cu 30 aprilie 2007.

Deşi România are un potenţial pentru reciclare foarte atractiv, inclusiv pentru companiile străine care au avantajul unei bogate experienţe în domeniu, sistemul nostru legislativ necesită încă multe adaptări. Vor urma câteva luni în care se vor organiza grupuri de lucru interministeriale, dezbateri publice, pentru ca legislaţia română privitoare la managementul deşeurilor să fie cu adevărat funcţională, au afirmat reprezentanţii autorităţilor centrale participanţi la seminarul „Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice“, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).

Reproiectarea produselor electrice şi electronice pentru a corespunde cerinţelor europene de protecţie a mediului poate fi tema unor proiecte cu finanţare europeană, a propus Nicolae Vasile, vicepreşedinte al CCIB, în intervenţia susţinută din prezidiul reuniunii.

«Timbrul verde» este o taxă vizibilă, plătită separat de preţ, pentru a evidenţia costurile reciclării. Un studiu recent efectuat de ICPE privind determinarea costurilor pentru gestionarea deşeurilor electrice şi electronice recomandă ca taxa să fie calculată în funcţie de greutatea echipamentelor, variind de la maximum 21 euro pentru electrocasnicele albe (în special frigidere şi aparate de aer condiţionat), la 7 euro pentru produsele IT.

Studiile preliminare şi proiectele pilot efectuate relevă că există un potenţial de PC-uri care aşteaptă să-şi găsească drumul spre reciclare. Populaţia este dispusă să predea gratuit calculatoarele uzate din gospodăriile proprii, dacă există puncte de colectare.

„Este necesară crearea unei pieţe de desfacere pentru fiecare tip de material rezultat, astfel încât să se asigure şi recuperarea altor materiale, în afara celor metalice şi nemetalice obişnuite“, a spus reprezentanta Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Conform legislaţiei europene, producătorii îşi pot organiza managementul deşeurilor în mod individual sau prin puncte de colectare colectivă.

Cumpărătorul va suporta costurile suplimentare legate de colectare, transport şi reciclare, taxa menţionată neavând însă legătură cu taxa de mediu plătită de agenţii economici la Administraţia Fondului pentru Mediu.

În cadrul programelor de preaderare, a fost derulat, timp de doi ani, proiectul MATRA privind „Sistemul de gestionare a deşeurilor electrice şi electronice din România“, care a beneficiat de o contribuţie de 450.000 de euro din partea olandeză. Proiectul a permis formarea a trei nuclee pentru organizaţiile colective care vor prelua responsabilităţile producătorilor. Aceste organizaţii sunt specializate pe diverse tipuri de produse: electrocasnice mari (albe) în colaborare cu CECED România, IT şi comunicaţii ECOTIC şi echipamente de iluminat – ELC Lamps. Singura care a obţinut deja licenţa de operare este ECOTIC, celelalte aflându-se în diverse faze ale procesului de acreditare.

Un proiect pilot derulat la Braşov, tot din fonduri europene urmăreşte evaluarea costurilor privind gestionarea deşeurilor. Neîndeplinirea obligaţiilor se va sancţiona cu amendă între 3.000 RON şi 15.000 RON.

Administraţiile locale au un rol decisiv, având obligaţia de a colecta separat deşeurile din gospodării şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile pentru înfiinţarea punctelor de colectare. Deşi Administraţia Fondului pentru Mediu sprijină primăriile asigurând finanţarea nerambursabilă a 60% din dotarea şi amenajarea punctelor de colectare, numai trei primării au depus asemenea proiecte.
Până în 15 martie au fost emise 615 formulare de înscriere în registrul de punere pe piaţă a echipamentelor electronice, lista cu producătorii autorizaţi aflânu-se la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Conform ultimelor evaluări, din 198 de puncte de colectare înregistrate în toate oraşele cu peste 100.000 de locuitori, numai 101 sunt funcţionale.

Din păcate, România se confruntă cu mari probleme de mentalitate. Nici o societate de salubritate nu a practicat sisteme de colectare selectivă, iar sistemele de reciclare sunt practic inexistente, a afirmat Valentin Negoiţă, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor.

Departamentul de Presă al CCIB

Despre Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti
Bd. Octavian Goga, nr. 2, Sector 3, 030982, Bucuresti - Romania

Telefon: 319.00.79; Fax: 319.26.95
www.ccib.ro

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/camera-de-comert-si-industrie-a-municipiului-bucuresti1/lungul-drum-al-deseurilor-electronice-spre-reciclare