România prezenta la Summitul Mondial al Inteligentei Emotionale

- De ce consideraţi importantă inteligenţa emoţională?

- Pasiunea mea este descoperirea, înţelegerea şi utilizarea reacţiilor emoţionale pe care fiecare dintre noi le avem atunci când suntem confruntaţi cu schimbarea. Multă vreme, acestea au fost ignorate în mediul organizaţional, considerându-se suficiente metodele manageriale raţionale, bazate pe planificare şi control. Însă practica demonstrează că oamenii sunt adesea conduşi de reacţii emoţionale, ce au o logică proprie şi o intensitate care le impune în faţa raţiunii. Pentru a gestiona această realitate, comuniştii au creat bipolaritatea director-secretar de partid, unul având responsabilităţi legate de planificarea şi organizarea muncii, celălalt ocupându-se cu gestionarea stărilor de spirit şi a motivării. Societatea concurenţială nu-şi permite luxul costurilor legate de existenţa unui al doilea om care să-l sprijine pe manager, astfel încât a apărut şi în România necesitatea acută a dezvoltării inteligenţei emoţionale a managerilor. Inteligenţa emoţională reprezintă exact capacitatea de recunoaştere, înţelegere şi utilizare a emoţiilor pentru luarea celor mai bune decizii şi aplicarea lor în practică. Doar managerii cu nivel de inteligenţă emoţională ridicat (EQ) sunt la fel de competenţi atât în privinţa elaborării de strategii şi proiecte, câ şi în conducerea implementării lor.

- Există un „specific naţional” în privinţa inteligenţei emoţionale?

- Încă de la mijlocul secolului XIX, când a început modernizarea ţării, un loc important în dezbaterile publice a fost ocupat de chestiunea simplei copieri a modelelor occidentale (forma fără fond) versus adaptarea sau, încă mai bine, re-creerea lor în conformitate cu tradiţia şi specificul naţional. Şi noi ne-am confruntat cu aceeaşi dilemă în momentul în care Competent Consulting şi-a asumat misiunea de a pune la dispoziţia publicului cele mai avansate tehnici şi strategii de inteligenţă emoţională şi NLP. Este simplu să copiezi, este simplu să traduci, este simplu să cumperi licenţe din Occident (pentru că în ultima vreme ex occidente lux, nu-i aşa?), iar apoi să te bucuri de respectul şi admiraţia celor care încă nu au citit aceleaşi cărţi ca tine. Dar cuvântul-cheie este „încă”. Aşa că noi am preferat calea mai dificilă, cea a aplecării asupra principiilor, ideilor de bază, strategiilor, urmată de comparare, aprofundare, asimilare. O idee nu o considerăm valoroasă şi demnă de a fi transmisă participanţilor la trainingurile noastre doar pentru că a fost spusă de cutare personalitate şi este citată de alte zeci de surse, ci exclusiv în măsura în care este validată de realitatea concretă din România. În felul acesta, în loc doar să propagăm idei, putem să le îmbogăţim, chiar pentru cei care le-au generat iniţial.

- Un concept extrem de generos. Dar cum îl transpuneţi în practică?

- Competent Consulting are o strategie pe termen mediu de răspândire în România a conceptelor şi tehnicilor de inteligenţă emoţională. Aceasta implică activităţi de cercetare ştiinţifică, cum ar fi studiul multi-anual „Inteligenţa emoţională la locul de muncă”. Primul asemenea studiu, cel din 2007, a fost realizat pe un eşantion de 1963 de persoane din întreaga ţară. El a suscitat un larg interes şi a provocat ample ecouri în mass media, deoarece unele dintre rezultatele sale contrazic idei preconcepute, larg răspândite.

- Daţi-mi un exemplu!

- Studiul nostru a relevat faptul că românii sunt mai degrabă optimişti în privinţa activităţii lor profesionale, cu excepţia celor care lucrează în agricultură. Iar proporţia celor pro-activi, capabili şi dispuşi să-şi asume responsabilitatea pentru propria activitate, este aproape egală cu cea a persoanelor reactive. Or, foarte multe dintre comentariile ce pot fi auzite sau citite în media continuă să propage viziunea unei populaţii pasive, pesimiste şi resemnate. Aceste caracteristici le-am regăsit doar într-o mică parte a ţării - regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Nord-Vest. Actuala ruptură dintre clasa politică şi societate poate fi pusă şi pe seama acestei false percepţii. Iar criza de leadership, atât de la nivelul partidelor politice, cât şi din cadrul multor companii româneşti, îşi are originea tot în cantonarea în metode de conducere de tip tranzacţional, în locul celor transformaţionale, specifice persoanelor pro-active şi optimiste.

- Foarte interesant. Ce a relevat studiul în privinţa specificului românesc al inteligenţei emoţionale?

- Studiul nostru a scos în evidenţă câteva elemente extrem de interesante. Comparativ cu alte ţări, avem o capacitate mai bună de exprimare a emoţiilor, dar stăm mai prost la capitolul identificare a acestora şi autocontrol emoţional. Pentru gestionarea stresului, recurgem mai degrabă la strategii iraţionale decât la cele raţionale. Iar în privinţa empatiei, capacitatea de a înţelege şi accepta emoţiile şi punctele de vedere ale altora, diferenţa dintre femei şi bărbaţi este mult mai accentuată decât la alte popoare. Aceste caracteristici explică o mulţime de aspecte atât ale vieţii publice, cât şi ale celei profesionale sau private a românilor.

- Acestea vor fi lucrurile pe care le prezentaţi la summitul mondial?

- Nu, deoarece invitaţia mi-a fost adresată cu câteva luni înainte de începerea studiului. Voi oferi însă participanţilor la workshopul meu ocazia de a-şi descoperi propriile reacţii emoţionale induse de schimbare şi de a descoperi modul în care acestea le influenţează deciziile şi acţiunile. Voi prezenta şi strategii manageriale de gestionare a schimbării bazate pe inteligenţa emoţională.

- O ultimă întrebare: cum este posibil ca tocmai un român să se alăture grupului celor mai importanţi specialişti în inteligenţă emoţională de pe plan mondial?

- Unii ar spune că este o întrebare tipic românească! Eu percep în ea efectul uneia dintre reacţiile emoţionale despre care voi vorbi la summit: proiecţia. Uşoara invidie şi tendinţa de minimalizare despre care empatia îmi spune că stau la originea ei sunt probabil expresia a două gânduri neexprimate: „De ce el şi nu eu?”, respectiv „Cine-o să stea să asculte ce zice un român?” Acceptate în mecanismul propriu de evaluare a situaţiei şi de luare a deciziilor, ambele percepţii pot fi extrem de utile. Într-adevăr, de ce Daniel Bichiş şi nu dumneavoastră? Simpla apariţie a acestui gând vă demonstrează că aveţi capacitatea de a reuşi cel puţin egală cu a mea. Trebuie doar să vă definiţi un obiectiv şi treceţi la treabă. Iar dacă veţi folosi cea de-a doua percepţie (cine o să aprecieze ce spune un român) pentru a construi şi a vă prezenta lucrarea astfel încât să fiţi peste nivelul celorlalţi, veţi descoperi efectul devizei Competent Consulting: succesul dumneavoastră este profesia noastră. Secretul este să folosiţi în mod optimist ceea ce până acum a reprezentat sursa pesimismului - un lucru pe care tot mai mulţi români l-au înţeles şi îl aplică!