Sarbatoare la Bizere, Frumuseni, 5-6 septembrie 2009

Situl arheologic „Mănăstirea Frumuşeni” este situat într-o arie protejată, datorită demersului iniţiat de Consiliul Judeţean Arad, Primăria Comunei Frumuşeni şi Complexul Muzeal Arad în anul 2008, când situl a devenit rezervaţie arheologică. Astfel, situl arheologic „Mănăstirea Bizere”, este nu doar o zonă cu potenţial arheologic, ci şi turistic, fiind unic în judeţul Arad şi în vestul ţării.

Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatal abaţial, cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică, unice în România şi Sud-Estul Europei.
În 2009 arheologii au continuat investigaţiile arheologice de la Bizere, în paralel desfăşurându-se conservarea preventivă in situ a mozaicurilor şi realizarea primelor reconstituiri virtuale a unor părţi din mănăstire: capela funerară, turnul-fântână, porticul claustrului şi curtea interioară cu fântână.

Situl arheologic Frumuşeni Mănăstirea Bizere, se află la 1.5 km nord-est de localitatea Frumuşeni şi la 12 km est de Arad, în lunca Mureşului, pe malul stâng al Mureşului, în locul numit “Fântâna turcului”.
În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş.
În secolul al XIII-lea mănăstirea cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de sare (produs greu de procurat în acele timpuri).
Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar în 1557, după invazia turcească în părţile Aradului, mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională.