Civilizatia momarlanilor in atentia Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ''ASTRA'' din Sibiu

Sibiu - 27 noiembrie 2006

Comunicat tip General in Educatie / Cultura

In toamna anului 2006, la initiativa directorului Corneliu Bucur, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului a inceput o campanie de cercetare sistematica a civilizatiei momarlanilor, cu scopul de salva de la disparitie, de a include in vastul sau patrimoniu si, implicit, de a dezvalui lumii, specificul pastoral al fenomenelor de cultura si civilizatie populara traditionala din Valea Jiului. In decurs de doar doua luni, au fost deja transferate in Muzeul in Aer Liber din Sibiu patru monumente, doua gomile de pe Vf. Slavei, o cotroana (perdea) – adapost de sterpari – din Parang si o coliba de fanat din Plaiul Jietului, urmand ca, incepand cu anul viitor, sa fie achizitionate si transferate o gospodarie, un complex format din piua si vaiaga, o stana precum si o troita de pomenire.

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului, cel mai mare mare muzeu in aer liber din Romania si al doilea ca marime din Europa, este considerat, de numeroase personalitati de renume mondial, ca fiind, prin patrimoniul si proiectele sale ambitioase, cea mai importanta institutie muzeala la nivel european. Intr-adevar, spatiul imens de care dispune muzeul a permis elaborarea unui proiect tematic de proportii ce urmareste ilustrarea civilizatiei populare traditionale de pe intreg cuprinsul Romaniei. Cele peste 140 de monumente care alcatuiesc patrimoniul muzeului, expuse pe cinci sectoare tematice (''Alimentatie traditionala'', ''Mestesuguri si industrii de prelucrare a materiilor prime'', ''Industrii textile, casnice si hidraulice'', ''Monumente de utilitate publica'', ''Transporturi traditionale''), creaza un univers idilic propice desfasurarii unor activitati culturale din cele mai diverse, facand din muzeu o marturie vivanta a creatiei populare din spatiul romanesc.
Putin studiata de cercetatorii de specialitate si reprezentata la nivel muzeal prin doar doua monumente, o gospodarie cu ocol intarit (in Muzeul Satului din Bucuresti) si o coliba cu colna (in Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului), ambele de la Campu lui Neag, Valea Jiului a fost, de cele mai multe ori, ignorata ca zona etnografica autentica, intrand mereu in conul de umbra al mineritului si al evenimentelor social-politice legate de acesta. In plus, mass-media a facut din momarlani, locuitorii autohtoni ai Vaii Jiului, o curiozitate menita sa creasca audienta, prezentandu-i ca pe niste ucigasi de strigoi, ce traiesc intr-o lume – cu iz medieval – a sufletelor mortilor condamnati sa bantuie satele. Ignoranta in ce-i priveste pe momarlani merge pana acolo incat, atunci cand, intr-o piata din Bucuresti, un vanzator striga: ''Hai la branza de momarlan!'', cineva a spus: ''Sa mergem sa vedem ce animal o fi ala.''
Populatie pastorala prin excelenta, traind si muncind cu destoinicie in conditii deosebit de grele vreme de secole, momarlanii s-au vazut, in ultimele decenii, obligati de conditiile economice sa renunte la pastorit in favoarea mineritului. Din pacate, o data cu diminuarea importantei cresterii animalelor, momarlanii au inceput sa-si abandoneze si specificul etnocultural, multe din traditiile lor supravietuind artificial datorita unor oameni, in special preoti, care au inteles valoarea inestimabila a fenomenelor de cultura si civilizatie momarlaneasca.
In urma cu cativa ani, un cioban batran facea o afirmatie plina de intelepciune populara: ''Pista cativa ani, momarlanii or sa vada la muzeu un animal la care i sa zacea oaie.''Ori, la momarlani, oaia este simbolul propriei identitati culturale. Desi exprima un adevar tragic, afirmatia ciobanului reprezinta un semnal de alarma pentru institutiile muzeale cu profil etnografic din Romania.
In toamna anului 2006, la initiativa directorului Corneliu Bucur, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului a inceput o campanie de cercetare sistematica a civilizatiei momarlanilor, cu scopul de salva de la disparitie, de a include in vastul sau patrimoniu si, implicit, de a dezvalui lumii, specificul pastoral al fenomenelor de cultura si civilizatie populara traditionala din Valea Jiului. In decurs de doar doua luni, au fost deja transferate in Muzeul in Aer Liber din Sibiu patru monumente, doua gomile de pe Vf. Slavei, o cotroana (perdea) – adapost de sterpari – din Parang si o coliba de fanat din Plaiul Jietului, urmand ca, incepand cu anul viitor, sa fie achizitionate si transferate o gospodarie, un complex format din piua si vaiaga, o stana precum si o troita de pomenire.
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ''ASTRA'' din Dumbrava Sibiului adreseaza multumiri momarlanilor care au contribuit la realizarile de pana acum ale institutiei in ce priveste initiativele sale din zona Vaii Jiului, in special preotului parohiei Petrila –Jiet, Jura Dimitrie, si, de asemenea, face apel la constiinta momarlanilor precum si a altor localnici, de a sprijini pe viitor demersurile acestei grandioase institutii.

Jura Marcu, muzeograf

Despre Complexul National Muzeal

Prin cei 100.000 de vizitatori, anual, prin programele culturale şi serviciile turistice şi de agrement, unice în plan muzeologic naţional (cazare, masă în locaţii tradiţionale, plimbări cu trăsurile şi săniile trase de cai, cu lotcile pe lac, jocuri populare în pavilioane tradiţionale de joc popular, slujbe religioase şi cununii la bisericile din muzeu, jocuri de popice tradiţionale, spectacole folclorice, vizite nocturne, etc.), Muzeul „ASTRA”, pe lângă statutul său de instituţie de cercetare academică şi centru cultural de importanţă naţională, s-a impus şi ca cel mai atractiv obiectiv turistic al Sibiului.
Anca Gaston - Biroul de presa
CNM ASTRA
anca.gaston@muzeulastra.ro
anca.gaston@muzeulastra.ro

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/complexul-national-muzeal/civilizatia-momarlanilor-in-atentia-muzeului-civilizatiei-populare-traditionale-astra-din-sibiu