Sondaj NetJobs: 2 din 3 angajati nu respecta un echilibru intre munca, odihna si timpul liber

O regula de aur ce ajuta la mentinerea unei vieti echilibrate ne spune ca cele 24 ore ale unei zile ar trebui impartite astfel: 8 ore munca, 8 odihna si 8 ore timp liber. Participantii la sondaj aloca insa in medie 10,1 ore muncii, 7,4 ore odihnei si numai 6,5 ore relaxarii. Cu toate acestea, ei declara ca o zi ideala ar arata astfel: 7,9 ore munca, 8,1 ore somn si 8 ore timp liber, media raspunsurilor apropiindu-se extrem de mult de valorile ideale.

Structura pe grupe de varsta

Foarte important de subliniat este faptul ca odata cu inaintarea in varsta se pune accentul tot mai mult pe munca, in timp ce perioadele pentru odihna si timp liber sunt grav afectate.Astfel, utilizatorii cu varste intre 18-25 ani respecta regula (8h munca - 8h odihna – 8h timp liber) in procent de 43,2%, cei din categoriile 26-35 si 36-50 ani in procent de 31,6%, respectiv 32,9% iar cel mai mic procent este inregistrat de grupa de varsta 51-65 ani (25%).

Pentru respondentii cu varste cuprinse intre 18-25 ani, munca ocupa in medie 9,5 ore dintr-o zi, somnul 7,5 ore iar pentru timp liber raman aproximativ 7 ore.In categoria urmatoare de varsta (26-35 ani), timpul alocat muncii creste la 10,4 ore, perioada de somn ramane aceeasi (7,5 ore), insa este afectat timpul dedicat altor activitati (timp liber - 6,1 ore).Pentru categoria 36-50 ani, rezultatele sunt in medie: 9,9 ore de munca, 7,4 ore de somn si 6,7 ore timp liber.In ultima categorie de varsta analizata (51-65 ani), perioadele de somn si timp liber sunt cele mai scazute (6,7 ore somn / 5,9 ore timp liber), muncii revenindu-i o cota destul de mare dintr-o zi: 11,4 ore.

Ce trebuie sa cunoasca angajatii

Din punct de vedere legal, Avocat Cristina Niculescu precizeaza urmatoarele: Conform Codului Muncii, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. 

Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. 

Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia iar munca prestata intre orele 22.00 si 6.00 este considerata munca de noapte.De asemenea, Codul Muncii prevede ca salariatii au dreptul la pauza de masa si alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern, in cazul in care durata zilnica pentu munca este mai mare de 6 ore. 

Durata minima a concediului de odihna anual este reglementata la 20 zile, insa durata efectiva se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Ce se intampla cand nu ne odihnim suficient?

Din punct de vedere medical, Dr. Ileana Anca Efrim, medic de familie si psihotarapeut ne prezinta importanta odihnei si a activitatilor recreative pentru mentinerea unei stari de sanatate optime.

Numarul de ore de munca sau de activitate sustinuta a fost convenit la 8 ore pe zi. Alegerea nu este intamplatoare si este inalt standardizata.

Exista o tendinta generalizata de a suplimenta orele de munca in detrimentul timpului liber si somnului, iar efectele pe termen scurt ale exceselor de munca sunt aparitia starilor de epuizare fizica si psihica, recuperarea facandu-se de obicei la sfarsit de saptamana.

Adolescentilor si adultilor tineri li se pare normal acest ritm de viata; mai mult, la aceasta varsta petrecerea timpului liber presupune participarea la mai multe distractii, mai ales in timpul noptii, cu consum de alcool sau energizante; creierul este privat de somn si primeste foarte multi stimuli activatori, ceea ce face ca - per ansamblu - nivelul lui de solicitare sa fie crescut.

Recreerea insemna sa poti sa aloci timp zilnic sau periodic, suficient pentru satisfacerea acelor nevoi care iti produc si placere: cititul unei carti, mersul pe bicicleta sau plimbarea in parc, cumparaturile de placere, intalnirea cu prietenii, urmarirea unui film, joaca cu copii, practicarea unui hobby.

Somnul, aceasta stare de aparenta abolire reversibila, periodica a starii de constienta are functii multiple in reglarea activitatii psiho-neuro-endocrine, iar ultimii ani aduc dovezi noi in acest sens.

Astfel, pe termen lung apare, pe langa deprivarea de activitati de recreere si o datorie de somn.

Efectele oboselii cronice: fizic inseamna o suprasolicitare a sistemelor de adaptare la starea de veghe, o crestere a nevoilor energetice pentru a putea sustine activitatea fizica si intelectuala.

Cele mai implicate sunt aparatul cardio-vascular (inima si vasele de sange), aparatul digestiv si sistemul neuroendocrin. Consecintele sunt favorizarea aparitiei precoce, la indivizii predispusi, a hipetensiunii arteriale si a bolilor cardiace – angina pectorala si infarctul de miocard. Pot sa apara gastrite, tulburari de transit intestinal. Se asociaza scaderea capacitatii de concentrare, somnolenta diurna si tulburari de comportament alimentar.

Apar tulburari cognitive legate de felul in care individul se va percepe pe sine, isi va percepe performantele, viata personala, de familie sau a grupului din care face parte. Se pot asocia sentimentele si trairile de inadecvare, lipsa de intelegere din partea partenerului de viata, etc.

Intelegerea nevoilor distincte pe care un individ le are pentru a putea duce o viata in limitele normalului inseamna a constientiza si importanta activitatilor placute si a orelor de somn.

In cazul extrem in care apar primele semne si simptome ale oboselii cronice, oamenii trebuie sa se prezinte la medicul de familie pentru o consultatie. Uneori, pacientul si medicul pot stabili impreuna un plan de recuperare si reeducare, astfel prevenindu-se agravarea starii sau instalarea bolii.