Cartea KAPUTT, de Curzio Malaparte, si filmul CALATORIA LUI GRUBER

Vineri, 4 septembrie 2009, se lanseaza in cinematografe filmul CALATORIA LUI GRUBER, in regia lui Radu Gabrea.

Filmul se bazeaza pe realitatea vizitei la Iasi a lui Curzio Malaparte, fara a fi, insa, o adaptare a romanului KAPUTT. Realizat dupa un scenariu original, rezultat al propriilor cercetari ale scenaristilor Razvan Radulescu si Alexandru Baciu, filmul povesteste vizita la Iasi a celebrului ziarist si scriitor ajuns in acest oras suferind din pricina unei severe alergii.
Scriitorul si ziaristul italian Curzio Malaparte, corespondent al ziarului „Corriere della Sera“, autorul celebrului roman KAPUTT scris în 1944, imediat dupa terminarea razboiului, a fost primul care, intr-un capitol al acestui roman, a vorbit lumii despre evenimentele tragice de la Iasi. Filmul lui Radu Gabrea este primul care descrie aceste evenimente, indelung ascunse in istoria Romaniei.

Cartea KAPUTT a fost tradusa in 2008 de Eugen Uricaru si publicata de EDITURA NEMIRA.
KAPUTT este marea opera a lui Malaparte, opera baroca a unui stilist de mare clasa si a unui observator sublim. In acest roman autobiografic, Malaparte ne relateaza experienta sa in calitate de corespondent de razboi pe frontul italiano-german, in perioada martie 1941-august 1943. Cartea prezinta un interes enorm prin faptul ca a aparut in 1943, asadar „la cald”, fara ca autorul sa cunoasca sfarsitul razboiului.

Este o relatare plina de cruzime, feroce, de un cinism iesit din comun, despre cel de-al doilea razboi mondial, prin care autorul ne poarta din saloanele somptuoase ale aristocratiei epocii pana pe frontul sovietic, pana la Leningrad, la Varsovia si la pogromuri. Alcatuit din sase parti, printr-o originala analogie cu animalele (caii, soarecii, cainii, pasarile, renii, mustele), KAPUTT ne cufunda intr-un razboi cum rareori ne-a fost istorisit.

„In fond, toata fictiunea din KAPUTT nu este altceva decat o incercare de a scapa de povara faptelor vazute si traite. Egoist si arogant, sensibil si inteligent, necrutator si fantezist, Malaparte a scris cum a si trait, amestecand planurile realitatii cu acelea ale fanteziei. Din aceasta cauza, textul sau este enervant de captivant, te si cucereste. Cei ce-l citesc prin grila il acuza de neadevar, cei ce folosesc grila lecturii literare sunt socati de hiperrealismul sau. Cert este faptul ca Malaparte deschide un drum in literatura secolului, un drum care a dus si va duce departe – drumul literaturii documentare.“ (Eugen Uricaru)