CARDIOPATIA ISCHEMICĂ - PRINCIPALA CAUZĂ DE MORTALITATE ÎN LUME. Peste 1 milion de bolnavi în România

Boala coronariană ischemică este principala cauză de mortalitate din lume, făcând anual mai multe victime decât boli precum cancerul - la fiecare 26 de secunde o persoană suferă un infarct miocardic, iar la fiecare minut un om moare din această cauză.

În România există peste 1 milion de oameni care suferă de cardiopatie ischemică, iar în fiecare an sunt nou-diagnosticaţi alţi 33.000.

În cardiopatia ischemică, datorită îngustării şi rigidizării vaselor care iriga mușchiul cardiac (inima), nu mai este posibilă trecerea unei cantităţi suficiente de sânge si respectiv oxigen şi astfel inimia suferă. Boala poate să treacă neobservată până atunci când fie apar durerile de inimă declanşate de efortul fizic (angorul de efort), fie direct infarctul miocardic, adică atunci când o parte din muşchiul inimii „moare”.

Deşi cardiopatia ischemică face parte din procesul normal de îmbătrânire, există mai mulţi factori de risc care influenţează progresia accelerată a bolii: fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul, hipertensiunea arterială. Toţi aceşti factori de risc sunt cuprinşi într-un scor de risc ce poate fi calculat pentru fiecare dintre noi de către medic. Acest scor indică probabilitatea apariţiei unui eveniment coronarian şi poate fi influenţat prin modificarea stilului de viaţă.

Pe lângă factorii de risc deja bine cunoscuţi studii recente au demonstrat că numărul de bătăi ale inimii pe minut influenţează şi el riscul de evenimente coronariene. În consecință, scăderea frecvenței cardiace la pacienții cu cardiopatie ischemică poate avea efecte benefice semnificative în reducerea evenimentelor cardiovasculare

De ce frecvenţa cardiacă?
Între două contractii (batai) cardiace există în mod normal o scurtă pauză, în care arterele inimii (arterele coronariene) se umplu cu sânge şi hrănesc muschiul cardiac, ajutându-l să funcţioneze normal. Odată cu creşterea numărului de bătăi ale inimii (frecvenţă cardiacă) această pauză se micşorează. Or pe o inimă cu vase deja îngroşate şi rigide, scăderea acestei perioade de pauză nu face altceva decât să grăbească apariţia durerilor de inimă (angorul) cauzate de lipsa de oxigen la nivelul celulelor (ischemie) şi a infarctului miocardic.

Studiul Beautiful, singurul studiu de până acum conceput să evalueze impactul numărurului de bătăi ale inimii asupra riscului de evenimente cardio-vasculare (de exemplu infarct), a demonstrat că o frecvenţă cardiacă (numărul de bătăi ale inimii) mai mare de 70 bătăi pe minut creşte cu 46% riscul de infarct miocardic la pacienţii cu boală coronariană ischemică. În România peste 60% din oamenii suferinzi de această boală au peste 70 de bătăi pe minut, deci au un risc crescut de infarct.

Bolnavii care suferă de cardiopatie ischemică trebuie să-şi măsoare periodic pulsul pentru a se asigura că au sub 70 de bătăi pe minut, iar dacă frecvenţa cardiacă depăşeşte această valoare, atunci se impune tratamentul medicamentos care să corecteze bătăile inimii.

Ivabradina, o moleculă inteligentă, descoperită de Laboaratoarele Servier, este capabilă să scadă bătăile inimii fără a determina alte modificări asupra organismului.

Studiul Beautiful, desfăşurat în 781 de centre din întreaga lume, pe aproape 11.000 de pacienţi (dintre care 800 din România) a demonstrat că Ivabradina (medicament disponibil în România sub denumirea comercială de Corlentor) scade frecvenţa cardiacă, scade riscul de infarct miocardic şi necesitatea de revascularizare coronariană medicamentoasă sau intervenţională la pacientii cu frecvență cardiacă peste 70 de bătăi pe minut.