Dezbateri privind profesia de asistent medical si moasa, migratia personalului, cazul Maternitatii Giulesti si introducerea dosarelor de ingrijire

Invitatii la dezbatere au fost: Bart Geurden - doctorand in nursing la Universitatea din Antwerp Belgia, prof. univ. dr. Daniel Popescu - director Policlinica Serban Voda, prof. dr. Dana Minca - Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila, dr. Ana Maria Nitulescu - Director executiv Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, Mircea Popescu - presedinte Uniunea Sindicala Sanitas Bucuresti, Eugenia Cristescu - sef catedra nursing la Scoala Sanitara Postliceala Fundeni, Mircea Timofte - presedinte OAMGMAMR, prof. Maria Parlog de la Scoala Sanitara Postliceala Carol Davila Bucuresti, Lucan Eugen - vicepresedinte Colegiul National al Asistentilor Sociali Profesionisti, Carmen Mazilu-presedinte OAMGMAMR filiala Bucuresti.

Dezbaterea a fost gazduita de Biroul Consiliului Municipiului Bucuresti al Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania si moderata de Cornelia Stanciu, jurnalist Agrepres.

“Intalnirea si-a propus sa abordeze tema calitatii asistentei medicale, adresand provocarile generate de tendintele nationale si international din domeniul sanatatii si nevoile de dezvoltare la nivelul profesiei de asistent medical precum si viziune pe termen lung in ceea ce priveste dezvoltarea profesiei. Provocarile au fost pe masura raspunsurilor, dar au generat alte intrebari si provocari, iar concluzia ar fi ca asistentii medicali trebuie sa uniti pentru a se face cunoscuti si a-si face simtita prezenta in sistem la adevarat valoare profesionala si personala” a declarat Carmen Mazilu, presedinte OAMGMAMR filiala Bucuresti la incheierea dezbaterii.

Deficitul de personal si migratia personalului medical
Primele subiecte pe agenda zilei au fost reprezentate de deficitul de personal, migratia fortei de munca si cresterea volumului de munca. Dr. Daniel Popescu a precizat ca exista un deficit major de personal, atat in ceea ce priveste medicii, dar si la asistentii medicali. Din cauza lipsei acute de personal, se ajunge la “situatii disperate, de exemplu cazul Maternitatii Giulesti, care este reprezentativ pentru toate spitalele de copii, desi managerii de spital solicita aducerea specialistilor in sistem, dar fara suport financiar, situatia este fara iesire” este de parere dr. Popescu. “Nici in sistemul privat situatia nu sta mai bine. Nu exista personal si se fura angajatii de la o clinica la alta, pentru ca specialistii sunt in varsta si nu sunt tineri care sa vina sa le ia locul. Tinerii prefera sa plece in afara, pe salarii mult mai mari. Cu situatia aceasta ma confrund si la clinica mea, fac aici referire la un doctor tanar care pleaca de la mine la un spital din Franta unde va castiga 6000 euro/luna, fara garzi” a adaugat dr. Daniel Popescu, intrebat de moderator cum vede el situatia actuala a deficitului de personal datorat exodului de cadre medicale.

“Cand asistentul poate spune nu unei sarcini anume?”
O asistenta medicala de la Spitalul de Urgenta din Bucuresti declara “se poate vorbi de calitatea muncii asistentului atunci cand acesta lucreaza si isi asuma anumite responsabilitati. Dar atunci cand exista mai multe responsabilitati, exista mai multe riscuri si pot duce la delegarea vinovatiei, cazul de la Maternitatea Giulesti fiind elocvent. Atunci se ridica o problema: cand asistentul poate spune nu unei sarcini anume?” Una dintre concluziile asistentei medicale a fost ca “medicul si asistentul medical sunt ambii reponsabili de viata pacientului, insa de cele mai multe ori nu se lucreaza intr-o echipa medicala”.

Calcularea necesarului de personal medical, nu dupa criterii strict administrative!
Prof. dr. Minca este de parere ca “sistemul a privit de multe ori gresit calcularea necesarului de personal”. Noile norme sunt legate de numarul de paturi si nu de nevoile pacientului. Necesarul de personal se poate calcula diferit, insa “suntem departe de a putea masura calitatea serviciilor oferite pacientilor. Degeaba am avea si resursele financiare, daca nu avem necesarul de personal pregatit” declara prof. Minca.
Despre calitatea actului medical a discutat presedintele Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania, Marius Timofte. “Calitatea actului medical trebuie analizata din mai multe puncte de vedere. Ordinul a solicitat ca spitalele sa aiba standard si sa fie acreditate, iar cel mai important standard e cel legat de satisfacerea nevoilor pacientului. Acreditarea spitalelor inca se discuta. In ceea ce priveste lipsa de personal, Ministerul Sanatatii abordeaza aceasta problema din perspectiva strict administrativ, dar responsabilitatea tine si de fiecare spital de a-si face analize, evaluari in aceasta privinta”.

“De ce se blocheaza posturile ramase vacante cand de fapt ele teoretic sunt bugetate pana la sfarsitul anului?”
O asistenta medicala de la Spitalul Bagdasar prezenta in sala a precizat ca in ultimii 3 ani, lipsa de personal s-a acutizat din doua motive: migratia fortelor de munca in strainatate si pensionarile. Se ridica astfel o intrebare: de ce posturile ramase in urma plecarilor si pensionarilor se blocheaza cand de fapt ele teoretic sunt bugetate pana la sfarsitul anului? “Nu se mai fac angajari de oameni care sa vina pe posturile ramase vacante. Ni s-a spus ca la 7 oameni plecati, se angajeaza 1! Spitalul a cerut 50 de posturi de medici si asistenti medicali. Am primit 6 posturi: 4 la ATI si 2 la radiologie, sectiile unde erau cele mai mari gauri de personal”. In ceea ce priveste calcularea nesesarului de personal, criteriile actuale sunt departe de adevar, deorece pot exista 40 de paturi intr-o sectie, insa pacienti pot fi si 60. Asadar, singura solutie este ca normarea sa se faca intr-un spital dupa numarul de paturi si numarul de cazuri rezolvate. Normarea strict administrativa, adica dupa numarul de paturi, afecteaza calitatea din cauza supraaglomerarii de sarcini si presiunii timpului in care trebuie administrat un medicament sau altul, “consecinta acestei normari exclusiviste fiind mai multe cazuri de malpraxis” este de parere Carmen Mazilu, presedinte OAMMR Filiala Bucuresti.

Cazul Giulesti
Subiectul cazului asistentei medicale de la Maternitatea Giulesti a fost deseori atins, toti asistentii medicali prezenti la eveniment aratandu-si solidaritatea cu asistenta medicala Florentina Carstea. Concluzia generala este ca situatia de la Giulesti a atins pe fiecare asistent medical care lucreaza intr-un spital de stat din Romania, pentru ca toti risca acelasi lucru. “Ne supunem nu numai riscului profesional acoperit de companiile de asigurari, ci unuia mult mai mare si complex. Daca refuz sa mai lucrez in conditiile acestea, raman fara loc de munca. Daca nu refuz si ma supraaglomerez, ma supun astfel unor riscuri imense si pot ajunge in situatia colegei de la Giulesti” a marturisit o asistenta medicala de la Spitalul Victor Babes din Bucuresti.
Mircea Popescu de la Sindicatul Sanitas a declarat ca “desi ni s-a spus ca reducerea salariala va fi de 25%, in realitate la salariu cu totii simtim ca aceasta scadere este de 50%. Ni s-a spus ca de la 1 ianuarie salariile vor reveni la nivelul initial, dar modul de calcul s-a realizat in asa fel incat de nu se va face nicio modificare pentru a ni se da inapoi 25%. In plus, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu mai are bani, astfel ca in luna decembire nu vor mai fi fonduri pentru plata salariilor, chiar si fara 25%, nu mai vorbim de achizitia de materiale sanitare pe care tot noi, medicii si asistentii medicali, le achizitionam din banii nostri”. In ceea ce priveste situatia de la Maternitatea Giulesti, Mircea Popescu a adaugat “Cum este posibil ca o asistenta sa lucreze 12 ore, intr-un mediu cu temperatura de aproape 40 de grade, fara sa primeasca apa minerala sau sa isi poata lua o pauza de 10 minute?”

“Dosarele de ingrijiri pentru asistentii medicali, asa cum medicii au fisa de observatie”
Planul de nursing
Eugenia Cristescu, de la Scoala Sanitara Postliceala Fundeni este de parere ca, pentru a iesi din criza de personal actuala, trebuie sa se imbunatateasca conditiile de munca din spitale si sa creasca salariile. “Ar trebui introduse pentru asistentul medical dosare de ingrijiri care sa cuprinda tehnicile si nursingul: asa cum medicul are fisa de obsrvatie”. “Exista cazuri la Scoala Sanitara Fundeni de asistenti medicali care vin pe bancile scolii numai cu scopul de a pleca dupa terminarea studiilor din tara. Vin si la 30 de ani sa se inscrie, constienti ca peste 3 ani (cat dureaza scoala) vor pleca in afara” adauga Eugenia Cristescu.
Prof. dr. Maria Parlog de la Scoala sanitara Particulara Postliceala Carol Davila declara ca “planul de nursing e o mare necunoscuta pentru elevii scolilor sanitare, dar si asistentii care practica. Asistentul medical trebuie sa fie un tehnician adevarat, o persoana careia sa ii revina anumite tehnici, sa aibe anumite obiective. Spre exemplu, sa luam administrarea antibioticelor si recoltarea de glicemii, care ambele se fac dupa niste criterii orare, pe care de cele mai multe ori nu le putea indeplini din cauza lipsei de timp si aglomerarii de sarcini, generate la randul lor de lipsa de personal”.

Profesia si cariera de asistent medical si moasa. Supraspecializari la locul de munca!
In profesia de asistent medical, in afara de bazele teoretice care fie se pun la Facultatea de profil din cadrul UMF fie la scoli sanitare postliceale, practica din spital este esentiala, asa cum ar trebui sa fie si o specializare facuta la locul de munca si mai multe ore de tehnici medicale pentru cursanti. La momentul actual, o persoana care doreste sa profeseze ca asistent medical are 2 variante: scolile sanitare postliceale sau 4 ani de studii superioare la facultatile de asistenti medicali si moase si “nu exista posibilitatea sa se faca studii universitare speciale pentru cei care au facut postliceala” potrivit lui Carmen Mazilu. Dupa bancile scolilor, acesti asistenti medicali se intalnesc in sistem, ramandandu-le numai practica direct in spitale.
O moasa licentiata din Bucuresti ridica o problema spinoasa, referitoare la cariera de asistent medical si moasa. Ca asistent medical nu poti avansa decat pana la asistent sef, dorindu-se foarte tare o supraspecializare la locul de munca, la fel ca in cazul medicilor. In ceea ce priveste moasele si asistentii medicali din Bucuresti, cei care doresc sa continue studiile sunt nevoiti sa se duca la cursurile de masterat existente in Cluj, in Bucuresti la UMF pana in acest an nu a existat aceasta posibilitate. Potrivit prof. dr. Minca de la UMF Carol Davila Bucuresti “din anul universitar 2010-2011 va exista un program de master pentru absolventii Facultatii de Asistenti Medicali si Moase,tehnicieni, etc”

“Ghidurile de practica elaborate de Colegiul Medicilor din Romania nu includ activitatea de asistent medical”
Carmen Mazilu, presedinte OAMMR Filiala Bucuresti a prezentat conceptul de medicina bazata pe dovezi, care se doreste a fi aplicata si la asistentii medicali. Astfel se propune evaluarea intregii activitati, dar in baza unor protocoale si proceduri. “Ghidurile de practica elaborate de Colegiul Medicilor din Romania nu au inclus activitatea de asistent medical in respectivele domenii. Trebuie elaborate niste protocoale pentru asistentul medical care sa fie integrate activitatii echipei medicale”. Potrivit OAMMR, in Romania exista aproximativ 150.000 de asistenti medicali.

Parteneriate cu asociatiile de pacienti
Parteneriate cu asociatiile de pacienti active din Romania a fost o idee adusa in prim plan atat de catre reprezentanti ai asistentilor medicali cat si de Lucan Eugen - vicepresedinte Colegiul National al Asistentilor Sociali Profesionisti care este de parere ca “parteneriatul cu asociatiile de pacienti ar putea fi o idee pentru oferirea de garantii pentru pacienti. Este nevoie de standare, insa elaborate de tagma profesionala, iar asistentii medicali trebuie sa isi elaboreze propriile standarde pentru a avea garantia calitatii profesiei”.

Belgia – Lipsa de personal si tendinta de burn-out. Solutii inteligente - proiecte de succes pentru optimizarea resurselor si programe de mentorship
Invitatul special al dezbaterii, prof. Bart Geurden de la Universitatea din Antwerp a facut o scurta prezentare a situatiei asistentului medical din Belgia. Si Belgia se confrunta cu o lipsa de personal medical, acesta fiind unul dintre motivele pentru care agentii de recrutare din Belgia vin anual in Romania la editiile “Targului International de Cariere Medicale si Farmaceutice - MedPharm Career Days” in cautare de personal medical. Si in Belgia exista tendinta de “burn-out” (trad: epuizare) a personalului medical. In Romania aceasta tendinta de burn-out fiind cu atat mai mare cu cat sistemul este subfinantat, iar personalul existent pleaca sa lucreze in afara tarii, iar cel care ramane face fata cu greu provocarilor cauzate de acest sistem deficitar. Prof. Bart Geurden a declarat ca in Belgia a avut loc intre anii 1990-2000 o actiune care a presupun fuziunea spitalelor, pentru optimizarea resurselor si a personalului. Dar acest lucru a fost posibil datorita sprijinului acordat de sistemul politic. Aceasta actiune de amploare a avut in vedere redefinirea regulilor legate de nursing. Belgia, alaturi de America de Nord, Norvegia si altele, a incercat sa realizeze proiecte care sa dezvolte 2 planuri: relatia medic-asistent medical si mediul in care echipa medicala lucreaza. Spitalele care au dus la capat astfel de proiecte de cercetare au primit certificate de “spitale-magnet” sau “spitale-pilot” si, o data ce un spital a primit acest titlu, asistentii medicali si medicii nu si-au mai dorit sa pareseasca spitalul, diminuandu-se astfel efectul de “burn-out” la care erau supusi. In Belgia, asistentii medicali au posibilitatea de a se specializa la locul de munca, au facultati de profil si masterate si multe specializari, inclusiv acupunctura. Poate cel mai important aspect este reprezentat de programele de “mentorship”. Aceste programe au in vedere aducerea de asistenti medicali care profeseaza in spitale/clinici etc ca mentori si indrumatori la universitate, pentru a impartasi din experienta practica celor care inca studiaza.
Actiunea de joi 28 octombrie s-a desfasurat in deschiderea celei de-a doua Conferinte Anuale a OAMGMAMR- Filiala Bucuresti cu tema: “Profesia de asistent medical si moasa la inceput de sec XXI”, din perioada 29-30.10.2010, la care sunt asteptati aproximativ 300 de participanti.
Conferinta anuala este structurata pe 2 zile, temele de interes general fiind dezbatute in plen, iar cele specifice vor fi discutate in seminarii.
Gandit ca un spatiu comunicational interactiv, evenimentul va da posibilitatea participantilor de a-si împartasi din experienta profesionala printr-un schimb eficient de idei si informatii; de a-si exprima opiniile referitoare la profesia de asistent medical/moasa si de a formula dificultatile întampinate si oportunitatile identificate în munca de zi cu zi. Programul conferintei este creditat cu 15 puncte EMC.