Ghidul Mediatorului Profesionist, Mediere si Conflict

BUCURESTI - 1 martie 2013

Comunicat tip Produse / Servicii in Afaceri, Educatie / Cultura, Finante / Contabilitate

Astazi, 1 martie 2013 a aparut oficial cartea "Ghidul mediatorului profesionist - Mediere si conflict", un martisor pentru toti mediatorii!
O Primavara frumoasa!

Ghidul Mediatorului Profesionist, Mediere si Conflict

Ghidul Mediatorului Profesionist, Mediere si Conflict

 Societatea românească, asemenea oricărei societăţi în ansamblul ei, este datoare să privească noul dintr-o perspectivă ambivalentă. Colectivităţile care compun societatea urmează acelaşi trend şi nu fac excepţie în a analiza progresul prin poziţia dublă “pentru noi - pentru alţii”. Rezultatul firesc al acestui raţionament duce la o scindare a societăţii în “noi sau voi”.  

Mugur Mitroi

În principiu, arta se obţine cu sacrificii, de cele mai multe ori intelectuale, dar nu exclude şi jertfe.

Istorie, tradiţii, prezent, certitudini, viitor, tendinţe.

Am auzit tot felul de afirmaţii care susţineau că medierea a trecut de etapa de început şi că acum trebuie doar să dezvoltăm, să sprijinim, să motivăm, pentru ca această nouă profesie să îşi găsească eficienţa şi utilitatea.

Dar, mergând pe ipoteza de lucru enunţată anterior, ar trebui să regăsim cele trei coordonate care consolidează un concept, şi anume trecut, prezent şi viitor.

Trecut: ce tradiţie avem noi în stingerea disputelor? Suntem un popor conflictual şi e cunoscută atitudinea “să moară şi capra vecinului”. Dacă nu putem schimba, ar trebui să adaptăm, şi anume să înţelegem dacă este bine sau rău să moară şi capra vecinului, şi în ce condiţii.

Plecând de la această atitudine în soluţionarea conflictelor, în cele din urmă înţelegem cât este de justificată, iar spiritul competitiv poate fi gestionat în mod optim Transformăm competiţia distructivă prin pozitivarea rezultatului – privim jumatatea plină a paharului.

Nu mai departe de ceva timp, atitudinea de tipul „ca noi sau nimic”, în condiţiile de strictă reglementare legislativă, a fost expus şi susţinut prin combaterea cu vehemenţă a unei încercări de a orândui profesia care se doreşte a avea caracter social, refuzând dialogul şi încercând să schimbe percepţia despre ”în litera şi spiritul legii” cu o atitudine de „încă o revoluţie”, în opinia mea fiind o abordare care accentuează discrepanţele în abordare, prin riposta: argument-contra-argument- şi nu argument-justificare.

Persoane inteligente, mediatorii au căzut în acelaşi păcat al întregului social, şi anume: criticăm, după care vedem dacă a fost bine.

Este uşor să dai cu piatra atât timp cât nu porţi responsabilitatea locului unde nimereşte aceasta şi este facil să adopţi o falsă tehnică de kamikaze, creând impresia că accepţi sacrificiul suprem doar de dragul de a-ţi promova imaginea.

Finalitatea actului o reprezintă o consolidare a relaţiilor dintre mediatori şi, fără să vreau, mă gândesc la alt principiu, şi anume: ce nu te omoară te face mai puternic.

Trebuie să fim convinşi că noi construim istoria medierii aici şi că, inevitabil, suntem supuşi aceloraşi greşeli, pentru că nu poţi învăţa din greşelile altora.

Mă bucur că am trecut cu toţii şi prin momente inedite, tocmai pentru a privi cum mediatorii devin solidari, crescând ca oameni şi profesionişti, construind tradiţii.

Prezent: încă nu am început să-l identificăm, pentru că nu am terminat cu trecutul, dar vreau, şi nu “îmi doresc”, să arătăm că vremea în care “am fost surprinşi” a trecut, şi că, aşa cum am învăţat şi ne-am deprins ca profesionişti, ştim să gestionăm atât disputa la nivel individual, cât şi la nivelul categoriei profesionale care se doreşte a fi una de elită, asigurând un flux informaţional multidirecţional care poate acoperi necesarul de necunoscute în care, trebuie să recunoaştem, se află mediatorii fără a li se imputa acestora.

Transparenţa decizională trebuie aplicată fără a rămâne la nivel de slogan şi, în acelaşi timp, lipsa acesteia trebuie sancţionată prin atitudini publice şi nu prin construcţii machiavelice care pot denatura sensul critic constructiv.

Mediatorului trebuie să i se confere certitudinea câştigului sau, prin stimularea eficienţei sale, degrevându-l de sarcina de a-şi căuta permanent o sursă de venit, rolul fiind preluat chiar de forul tutelar care trebuie să îşi facă un scop existenţial din a crea cadrul optim de desfăşurare al activităţii mediatorului, şi nu din a încerca să devină o piedică prin impunerea de pseudo-obstacole care consumă energie în mod nejustificat.

Mugur Mitroi

Despre Medierea tehnica si Arta

Revista profesionala de mediere "Medierea Tehnica si Arta"
Fondata de FMMM in octombrie 2010, singura revista profesionala de mediere din Europa. Tiparita lunar, se distribuie gratuit in peste 100 de locatii in Romania (organizatii profesionale ale mediatorilor, instante de judecata, primarii, universitati, Biblioteca Centrala Universitara, Institutul National de Magistratura, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei s.a.m.d.), precum si catre organizatii internationale de ADR