Zilele Muzeului Taranului - 10-19 septembrie

Timpul sarbatorii
Targul mesterilor iconari
10 - 14 septembrie, intre 10:00 si 18:00

Se intampla de ceva timp la Muzeul Taranului Roman, mai precis de vreo sase ani, ca in drumurile noastre obisnuite sa dam de timpul sarbatorii. Timp mic, indurerat, dar si tamaduitor, Ziua Crucii inalta si curata prin post roditor sufletele noastre vremelnice. Reper al sarbatorilor mari in lumea taraneasca – fara cruce tot omul e pierdut – Inaltarea Sfintei Cruci recupereaza fragmentar spatiul sacru si ne aduce aminte de puterea crucii.
Ce se intampla la muzeu de Ziua Crucii: se praznuieste cu mesteri, iconari, cruceri si artisti. Praznicul tine 5 zile din 10 pana in 14 septembrie, de la zece dimineata la sase seara, si e plin de semne. Cumparam sau ne bucuram ochiul si inima cu troite si cruci, icoane si izvoade, pristolnice si pecetare, miniaturi, ingeri tesuti, povesti despre cruceri si atelierele lor. Panzaturi, prescuri si oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cu dulceturi, compoturi, painisoare, mere si nuci.
Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticla si pe lemn pentru copii cu mesteri iconari in fiecare zi de targ de la ora 11.00.

Timpul reculegerii
Expozitia Cruci de piatra
10 - 30 septembrie, la sala Foaier, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00

Ceea ce deosebeste o cruce de piatra de una din lemn este rezistenta in bataia timpului. Cea de lemn putrezeste in cele din urma, vreme in care cea de piatra este slefuita, adaugandu-i-se ceea ce pietrarului nu-i sta in putere pentru a o inzestra: o frumusete implinita. Cu desenul sculptat, zgariat sau doar pictat, apoi varuite pe de-a-ntregul ori napadite de muschi, lastaris sau uitare, ele inca marturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o suta de ani. Le veti intalni mai cu seama pe drumul vinului, care merge mana in mana cu cel al crucilor mesterite de pietrari pe inaltimile dealurilor Istrita, Tohani sau Ciortea, la invecinarea unor vechi cariere de piatra cu podgoriile, la raspantii, intre vii sau in cimitire rarisime.
Va invitam sa aruncati o privire in aceasta rezervatie a pietrei unde mestesugul este pe cale de disparitie, vizitand expozitia-atelier „Cruci de piatra” de la MTR, Sala Foaier, in perioada 10-30 septembrie 2010, intre orele 10-18.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 17:00, la Sala Foaier

Timpul urmei
Cicatrice - lansare de carte
10 septembrie, 17:00, la Sala Foaier

Purtam cu totii stigmatul legaturii ancestrale: buricul. Cicatricea cicatricelor. Pecetea pacatului stramosesc. Ma gandesc la Adam si Eva, ca la singurii oameni fara ombilic.
Exista cicatrice care slutesc, altele care confera mister sau sperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotriva, produc complexe de inferioritate. Cicatricea este citita de ceilalti. Ea este dovada experientei limita, dintr-un anumit moment al vietii. De aceea, de multe ori este autoprovocata.
Cicatricea, exceptia fizica, accidentul, nascand nume: Chioru, Strambu, Schiopu.
Urmarindu-ne pas cu pas intreaga viata. Devenind istorie. Ce sunt marile razboaie, daca nu cicatrice in evolutia omenirii?

Timpul descoperirii
Expozitia Sa aruncam o privire - gucken wir mal
Conversatie textila
10 - 19 septembrie, in expunerea permanenta, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00

Utilizand intr-un mod conceptual tehnici si materiale traditionale pentru realizarea textilelor, cinci artisti romani si germani - Victoria si Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl, Julia van Koolwijk - au creat o opera de arta contemporana. Pentru un dialog cu obiectele traditionale, artistii integreaza opera lor in expozitia permanenta a Muzeului Taranului Roman. Unele dintre obiectele muzeului vor fi inlocuite cu operele artistilor si vor putea fi gasite la etajul I, iar pe holul de la intrarea in Studioul Horia Bernea se va afla opera „Jumatate de nor” a artistei Ulrike Kessl.
Conceptul propune dezbateri despre diferente si similitudini ale textilelor si artelor mestesugaresti, dar si despre continuitatea acestora, pana in prezent.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din Soseaua Kiseleff

Timpul online
Lansarea turului virtual al expozitiei permanente a MTR
13 septembrie, in Studioul Horia Bernea, 17:00

Expunerera Muzeului Taranului Roman a fost conceputa dintru inceput ca o creatie „palpaitoare”, cu clipe de stralucire, cu zone de penumbra, cu compozitii clare si afirmative, alaturi de altele care suscita intrebari sau sunt in cautarea sensului ascuns. In plus, prin felul in care obiectele expuse pot fi articulate, schimbate, imbogatite sau recompuse, expozitia permanenta capata sansa tineretii fara batranete si incita mereu curiozitatea proaspata a vizitatorilor.
Aceasta respiratie a discursului muzeologic – libera si in acelasi timp subtil controlata – confera autenticitate, dar si riscul perisabilitatii; innoirile, imbogatirile si schimbarile operate in ultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, in asa fel incat e aproape imposibil de fixat in memoria vizitatorilor un moment sau o etapa anume. Ele trec si se pierd in mod natural in uitare.
De aceea, un tur virtual al expunerii de baza, care sa fixeze macar etapa actuala de nuantare a discursului devine, in cazul Muzeului Taranului Roman, o necesitate stringenta, chiar in absenta iminentelor operatii de consolidare-restaurare viitoare.
Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiple panorame pentru fiecare sala, intretesut cu explicatiile bilingve romana/engleza ale audioghidului si completat in punctele sale active, cu documente sonore si vizuale culese in cercetarile de teren.
Un tur virtual interactiv, conceput in dialog cu vizitatorul, asa cum a fost gandita dintru inceput si expunerea.

Timpul in 35 de milimetri
Docu-cinemateca MTR
13 septembrie, in Studioul Horia Bernea, 20:30

Filon (9’50) – regia Gabriel Hanganu (1995)
Filon este „curatorul” unei fabuloase colectii personale imprastiate in salile unui muzeu de istorie special, realizat pe principiile neaose ale pop-art-ului. Unul din indicatoarele adresate publicului atentioneaza: „Vizitatorule, te rog nu-ti diminua simpatia fata de copiii din fotografii vazandu-i imbracati in « haine de epoca ». Ei sunt autorii colectiei muzeale!”.

Roiuri (10’16) – regia Gabriel Hanganu (1996)
Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiune minimalista in viata cotidiana a unei manastiri. „Roiuri” ocoleste locurile comune exploatate in zecile de reportaje-tv despre manastiri si surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altul decat cel religios: culesul mierii de albine, facutul painii, primirea oaspetilor in zi de sarbatoare, muncile agricole.

O strada oarecare din Bucuresti (18’20) – regia Ioana Popescu & Marius Caraman (1995)
In colaborare cu EHESS Paris (Scoala de Inalte Studii in Stiinte Sociale), Muzeul Taranului Roman a desfasurat in anii 1996-97, un proiect de Antropologie urbana in Bucuresti. Printre rezultatele cercetarilor de teren se numara si acest film realizat cu mijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu placerea nedisimulata a descoperirii unei lumi aparte, plasata in interiorul unui cartier cu multa personalitate din centrul orasului, mereu surprinzator, care este Bucurestiul.

Gradina boierului Nasta (26’) – regia Marius Caraman (2006)
Rare sunt cazurile in care demersuri stiintifice diferite sa poata fi documentate prin cercetarea unui acelasi subiect / obiect. Proiectul Colectii si colectionari s-a intalnit cu proiectul Muzeul Boierului si cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai mult nici mai putin decat in persoana lui Dan Nasta (colectionar, boier din toate punctele de vedere si totodata stapan al unor comori demne de a fi impartasite vizual unui public larg).



Ceramica de Horezu acasa si la piata (43’) – regia Bogdan Iancu & Catalina Tesar (2007)
Angoasa culturala a ultimilor ani legata de „pierderea traditiilor” a fost contrabalansata de consumul fervent al produselor asociate cu aceste traditii. Numarul targurilor si al reportajelor-tv sau din presa scrisa dedicate „mestesugurilor traditionale” pare sa creasca pentru a alimenta un public din ce in ce mai vrajit de produsele de artizanat. Filmul construieste, pe baza catorva scurte portrete, un studiu de caz elocvent pentru transformarile post-socialiste pe care le inregistreaza artizanatul romanesc la intalnirea cu piata globala: ceramica de Horezu, unul dintre cel mai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.

Timpul privirii si al mirarii
Expozitia „Constructii” contemporane norvegiene la Bucuresti
15 septembrie – 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00

Expozitia de arta si mestesuguri contemporane norvegiene „Constructii” va fi deschisa la Muzeul Taranului Roman, sala Irina Nicolau, incepand cu data de 15 septembrie. Organizata de Ambasada Regala a Norvegiei la Bucuresti in colaborare cu Muzeul Taranului Roman, expozitia va fi deschisa in perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2010, de marti pana duminica, in intervalul orar 10:00 - 18:00.
Pornind de la conceptul de constructii, un termen larg uzitat, de la arhitectura, inginerie si geometrie, la muzica si limbaj, expozitia isi propune sa evidentieze legatura dintre procesul de creatie si ideea care o genereaza. In acelasi timp, se remarca o fuziune indisolubila intre forma, tehnica, material si sensul pe care il incumba toate acestea.
Expozitia, semnata de 16 artisti norvegieni, ofera o interpretare contemporana a artei si a mestesugurilor norvegiene. Cele 22 de lucrari expuse alcatuiesc o mare varietate de forme si expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate in traditie, toate insa avand ca punct de plecare un exercitiu al practicii mestesugaresti.
„Constructii” este o expozitie itineranta. Ea a mai fost deschisa publicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea si Islanda.
Vernisajul expozitiei va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora 18:30, la Sala Irina Nicolau

Timpul artizanilor
Expozitia Furga Murga - Fratii Gavrila – obiecte din piele
16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00

Fratii Cornliu si Silviu Gavrila creeaza produse din piele lucrate intr-o maniera personala folosind metode de lucru traditionale si materiale de o foarte buna calitate. De asemenea, cei doi colaboreaza cu diversi artisti plastici, din domeniul picturii pe sticla, ceramicii, sculpturii in lemn, prelucrarii metalelor, realizand diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genti, cruciulite, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu rama din piele.

Timpul sunetului si al bucuriei
Concert – grupurile Iza si Ardealul
16 septembrie, in Studioul Horia Bernea, 19:00

Grupul Iza din Maramures este un ansamblu cu totul special in Romania. El s-a construit in cursul ultimilor ani din tarani tineri, rude si prieteni, care si-au dorit sa devina artisti de scena dar care, in acelasi timp, au refuzat deliberat sa se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat in Romania (un model similar cu cel care a functionat si functioneaza inca in toate tarile est-europene). Instrumentistii sunt cu totii muzicieni populari profesionisti, angajati curent pentru petrecerile rurale si chiar urbane din Maramures. Cantaretii si dansatorii sunt simpli tarani din diferite sate, legati intre ei prin rudenie sau prietenie. Seful si animatorul grupului este Ioan Pop, zongoras si vocalist, taran din Poienile Izei casatorit in Hoteni. Colaboratorii sai - ceterasii Dumitru Hirb, dobasul Ioan Petreus si dansatorii si cantaretii Anuta Pop, Voichita Nemes, Ioan Ilies, Gheorghita Tepei - il sprijina cu toata convingerea.
Grupul Iza se straduieste sa-si construiasca spectacole fara sa mutileze sau sa „infrumuseteze” muzica sau sa-i rapeasca spontaneitatea, fara sa recurga la cliseele scenice consacrate, fara sa uzeze de propriile sale stereotipii. El promoveaza muzica „clasica” a Maramuresului, melodiile vechi nestiute sau uitate, precum si invartitele noi care sunt compatibile cu traditia.


Grupul Ardealul din Gherla condus de Emil Mihaiu
Emil Mihaiu este in clipa de fata cel mai bun ceteras al Transilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cu populatie mixta: Buza. A invatat sa manuiasca vioara de la un consatean tigan, de la care a deprins totodata si muzicile locului. Mai tarziu, ca instrumentist matur si cu reputatie in continua crestere, Emil s-a imbogatit cu cantari noi, prinse de la altii sau create de el insusi. El este acum detinatorul unui repertoriu divers si de o neobisnuita extensie, pe care il executa cu o virtuozitate si un rafinament ritmic fara egal.
In cursul unei singure petreceri – sa spunem o nunta, care in Transilvania e adeseori mixta – Emil are prilejul sa cante, pe rand, romaneste, ungureste si tiganeste. Tot atunci el executa orice i se cere sau crede ca isi doresc oamenii sa auda, inclusiv acele muzici „amestecate”, amplificate sau acompaniate cu instrumente electronice pe care le detesta. Ca orice muzician care isi castiga onest painea, Emil Mihaiu isi satisface, cu sau fara placere, angajatii. Preferinta sa personala se indreapta insa spre traditionale, cele pe care le canta in concerte - in special in cele pe care le sustine in strainatate, intotdeauna impreuna cu colegii si prietenii sai din grupul Ardealul.
Constient de valoarea muzicii sale, Emil se ingrijeste sa o poarte spre posteritate. Pana acum, el a realizat doua discuri la mica editura Ethnophonie a Fundatiei Alexandru Tzigara Samurcas; un al treilea impreuna cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuri Electrecord; un al patrulea, care va aparea foarte curand la editura olandeza New Samarkand Records si un al cincilea, deja in curs de pregatire, la aceeasi editura Ethnophonie. Discul Muzica tiganeasca din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizat impreuna cu grupul Ardealul, a primit in anul 2004 doua pretioase distinctii internationale.

Timpul aromelor
Festivalul degustatorilor de film si arta culinara, pentru bucuresteni
17-19 septembrie, intre 10:00 si 18:00

Celor care nu au ajuns in portul cultural Cetate, Asociatia Film Romania si Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu” vor programa in perioada 17-19 septembrie, la MTR, Festivalul degustatorilor de film si arta culinara, pentru bucuresteni.
Va asteptam cu proiectii de filme din tarile balcanice – o selectie din cele mai bune filme realizate in tarile balcanice in ultimii ani, laureate la marile festivaluri internationale. Proiectiile vor avea loc seara, in aer liber, in curtea MTR si la Clubul Taranului. In aceeasi perioada, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare si vanzare, preparate culinare pregatite in bucataria sa cu ingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatorii muzeului vor avea ocazia sa deguste si sa achizitioneze mai multe soiuri din Vinul lu’Dinescu.


Sponsor: SC Michelin Romania SA

Parteneri: Ambasada Norvegiei, Romfilatelia, RATB, AFR, Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu”

Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, RFI, Observator cultural, Cultura, LiterNet, Hot News, webpr.ro, Port.ro, www.onlinegallery.ro, www.modernism.ro, ArtClue, www.calendarevenimete.ro, www.lumebuna.ro, HotCity, Arhitectura, Igloo, SensoTv, Cocor Media Channel