Seminarul Parteneriatul Public Privat pentru proiecte de infrastructura

In cadrul seminarului au sustinut prezentari experti din cadrul UCCPPP si al ministerelor interesate de derularea de proiecte prin PPP, precum si reprezentanti ai investitorilor straini si romani. Parteneriatul Public Privat reprezinta o alternativa de fi nantare pentru proiectele de infrastructura din Romania in contextul reducerii veniturilor bugetare. Legislatia ce reglementeazã parteneriatul public-privat este reprezentatã prin Legea parteneriatului public-privat nr.178/2010 cu modificarile si completãrile ulterioare, repectiv HG nr.1239/2010 privind normele de aplicare a legii cu modificarile si completãrile ulterioare, si este armonizatã cu normele europene aplicabile în materie.

„Pasul pe care Romania îl are de facut si care cred ca se va realiza foarte curand, este sa pornim functionalitatea acestui Parteneriat Public Privat. Avem nevoie de parteneri privati in dezvoltarea strategica Romaniei”, a declarat Mihai Prisacariu, directorul general al Unitatii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat (UCCPPP), din subordinea Secretariatului General al Guvernului. Spre deosebire de procesul de privatizare, parteneriatul public privat nu implica un transfer de proprietate, ci mareste valoarea patrimoniului public la finalul contractului prin predarea in perfecta stare si liber de sarcini a bunului realizat la finalizarea contractului de PPP, subliniaza Alexandru Pacurar, consilier expert in cadrul UCCPPP. De asemenea, proiectul de PPP prezinta un nivel de complexitate mult mai mare decat o procedura de achizitie publica, deoarece partenerul privat se asociaza cu autoritatea publica, nu reprezinta un simplu furnizor de bunuri sau servicii, adauga domnul Pacurar. Proiectele in sistem PPP nu pot fi initiate inainte de a fi demonstrata fezabilitatea lor in fata unei comisii de analiza si selectie din cadrul UCCPPP. Proiectele vor fi admise de comisie doar in urma verificarii studiului de fezabilitate sau de fundamentare realizat de partenerul public, da asigurari Cristian Giurumescu, consilier expert in cadrul UCCPPP.

Sfera de aplicabilitate a Parteneriatul Public Privat este una vasta, aspect ce se reflecta prin diversitatea proiectelor propuse spre implementare de ministere. Astfel, printre cele mai importante proiecte pe care Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) le are in vedere pentru demararea prin PPP sau concesiune de lucrãri, dupã caz, se numara: centura Bucurestiului la nivel de autostrada, autostrada Comarnic - Brasov, autostrada Targu Mures – Iasi - Ungheni, magistrala 7 de metrou Bragadiru - Voluntari si canalul Dunare -Bucuresti.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului isi propune sa realizeze in perspectiva, prin PPP, in special locuinte sociale, dar si un aeroport la Alexeni, langa Urziceni.

Ministerul Sanatatii vizeaza prin PPP realizarea a sase spitale de urgenta la Cluj-Napoca, Iasi, Bucuresti, Timisoara, Craiova si Targu Mures.

Investitorii straini si romani privesc cu speranta, posibilitatea derularii cu succes a unor proiecte prin PPP in Romania, spre deosebire de unele opinii rezervate.

Intarzierea demararii unor proiecte prin PPP are loc in contextul reducerii volumului investitiilor straine directe in primul semestru al anului 2012, cam la jumãtate comparativ cu perioada similara a anului precedent caracterizat de un declin accentuat comparativ cu 2010, potrivit reprezentantului Consiliului Investitorilor Straini, doamna Daniela Nemoianu, expert KPMG.

„Trebuie sa determinam care sunt avantajele Romaniei in Europa, iar investitorii sa vina aici intr-un climat de predictibilitate si garantare a profiturilor intr-un prag rezonabila, afirma doamna Nemoianu. Finantarea europeana ar putea fi utilizata in urmatorul exercitiu financiar al Uniunii Europene si pentru cofinantarea proiectelor PPP.

Totodata in cadrul seminarului investitorii japonezi si cei germani s-au aratat interesati de posibilitatile oferite de proiectele derulate in PPP, prin vocea domnului Shin Ogawa, prim secretar si seful sectiei economice din cadrul Ambasadei Japoniei in Romania si a presedintelui Camerei de Comert si industrie Romano-Germane, domnul Radu Merica.

De asemenea antreprenorii din constructii asteapta cu interes trecerea dinspre discutii spre implementarea proiectelor. „Mergem pe discutii abstracte despre ce contine legea, cand ne trebuie exemple de buna practica”, a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Antreprenorilor de Constructii din Romania (ARACO).

.