Bugetul Sănătăţii pe 2014 patronat de Nicolăescu-Arafat condamnă populaţia la suferinţă şi medicii la sărăcie

Media europeană arată următoarea distribuție a fondurilor alocate sănătății: 30% pentru îngrijirea spitalicească, 30% pentru cea ambulatorie și 30% pentru îngrijirea în facilităţi pentru bolile cronice plus medicamente, conform http://www.janssen-emea.com/sites/default/files/The%20Future%20Of%20Healthcare%20in%20Europe.pdf

România se află, alături de Bulgaria, în vârful clasamentului privind disproporţia între fondurile alocate pentru îngrijirea în spital şi cele alocate îngrijirii ambulatorii.

Iată cum arată cifrele din România. În 2012, proporţia era de 41% pentru îngrijirea spitalicească, 11% ambulatorie și 41% îngrijirea în facilităţi pentru bolile cronice plus medicamente, cu o neglijare evidentă a medicinii ambulatorii, iar în propunerea de buget pentru 2014, disproporţia se agravează, alocându-se fonduri în proporție de 49% pentru îngrijirea spitalicească, 16% pentru cea ambulatorie și 34% pentru îngrijirea în facilităţi pentru cronici plus medicamentele compensate.

Această disproporţie în favoarea îngrijirii spitaliceşti arată risipa enormă pe care o mențin și promoveaza ministerul sănătății condus de Nicolăescu-Arafat care stimulează spitalizarea nejustificată a multor cazuri ce ar fi putut fi îngrijite în ambulator.

Prin bugetul alocat sănătății în anul 2014 se accentuează risipa din sănătate crescând și mai mult disproporția finanţării principalelor modalităţi de acordare a îngrijirilor medicale din România.

Iată câteva concluzii dramatice privind propunerea pentru bugetul Sănătăţii din 2014:

- asistenţei medicale primare: Creşte numărul de asiguraţi deşi raportarea este falsă, numărul asiguraţilor ajungând să fie mai mare ca cel al locuitorilor României. Creşte costul pe asigurat în medicina primară, dar numai cu 7,5%. Creşte fondul pentru medicina primară, dar numai cu 12,5%, şi aceasta în special prin creşterea numărului de asiguraţi.

- serviciile paraclinice: Scade numărul de servicii paraclinice (analize şi alte explorări, inclusiv imagistice), deşi pentru un tratament precoce şi eficient este necesar un diagnostic timpuriu, inclusiv prin explorări de screening. Costul unitar creşte, pentru că nu se aplică măsuri pentru eficientizarea economică a explorărilor. Per total, costul creşte cu 40%, deşi numărul absolut al investigaţiilor scade cu 20%.

- serviciile medicale spitaliceşti: Se închid 43 de spitale, deşi USL a condamnat pe toate canalele de comunicaţie închiderea unor spitale de către fosta guvernare PDL. Corespunzător se preconizează reducerea numărului de internări cu 25%, deşi nu s-au suplimentat suficient fondurile pentru medicina primară şi de ambulator care ar trebui să preia aceste cazuri care nu vor mai beneficia de internare. Unde se vor trata cei 25% din pacienţii ce nu vor mai fi spitalizaţi? Costul mediu al unei spitalizări creşte cu 43%, deşi o filtrare mai severă a cazurilor spitalizate ar trebui să crească mai mult gravitatea cazurilor şi costurile. Se speră într-o economisire mai mare a fondurilor sau diferența va fi suportată tot de către pacienţi? Costul total al spitalizărilor creşte totuşi cu 8%, deşi numărul de spitalizări scade cu 25%.

- serviciile de urgenţă prespitaliceşti şi a transportului sanitar: De serviciile de urgenţă vor beneficia de 37 de ori mai puţini oameni în 2014 faţă de 2013, adică 150 de mii faţă de 1 milion 350 de mii. Costul unei urgenţe sau transport medical va creşte, însă, de 10 ori. Ca rezultat, costul total al urgenţelor extaspitaliceşti şi al transportului sanitar va scădea cu aproape 70%, dar prin reducerea drastică a numărului de servicii. Va scădea, oare, aşa de mult numărul de urgenţe sau este vorba de incompetenţă?

- subvenţia la medicamente: Va creşte cu 22% numărul celor care vor beneficia de subvenţia la medicamente, mai mult decât preconizata creştere a numărului de asiguraţi. Se pare că aproapte toţi cetăţenii ţării (15.366.520 dintre ei) vor beneficia de medicamente compensate, deşi mulţi dintre aceştia sunt, cu siguranţă, sănătoşi.

- dispozitivele şi echipamentele medicale: Va creşte numărul pacienţilor care vor beneficia de dispozitive şi echipamente medicale (stenturi, stimulatoare, proteze articulare etc.) dar numai cu 5,5%. Mult prea puţin faţă de necesităţi. Este îndoielnic că o creştere de numai 5,8% a costului unitar al acestor dispozitive este realistă. Se ajunge astfel la o creştere a sumei totale decontată pentru dispozitive şi echipamente de numai 11,6%.

- servicii medicale de specialitate din ambulator: Numărul de servicii medicale de specialitate în ambulator se preconizează să crească cu numai 11,6%, asta în timp ce numărul spitalizărilor scade cu 24 de procente, iar în mod absolut, pentru o spitalizare neefectuată se creşte numărul de servicii de specialitate de 1,5 ori. Ajunge oare? Un pacient spitalizat este văzut numai de 1,5 specialişti? Costul unitar al unei consultaţii de specialitate va scădea cu 1% deşi, astăzi, este ridicol de mic. Suma de 31 de lei pentru o consultaţie de specialitate este de mai mult de 3 ori mai mică decât valoarea ei de piaţă, în privat, unde costă 100-120 de lei. Din această sumă se plătesc atât onorariul medicului cât şi cheltuielile de regie ale cabinetelor medicale de specialitate, salariul asistentei şi toate taxele pentru medic şi asistentă. Putem spera, oare, ca medicii specialişti, după 6 ani de facultate şi 5 ani de rezidenţiat, să se mulţumească cu această sumă de 31 lei pentru o consultaţie de 20-30 de min., adică sub 100 lei (20€) pe oră? Creşterea de numai 10,5% a veniturilor medicilor din ambulator este, cu siguranţă, cu totul neîndestulătoare pentru a-i reţine în ţară.

- îngrijirea medicală la domiciliul pacientului: Va creşte numărul persoanelor îngrijite la domiciliu cu 56% astfel că, în anul 2014 un număr de 211 mii persoane vor primi îngrijiri la domiciliu (de 20 de ori mai puţini decât cei care vor beneficia de spitalizare). Şi asta, deşi costul pentru un caz îngrijit la domiciliu va fi de 15 lei (crescut de la 11 lei), în timp ce costul unui pacient spitalizat este de mai mult de 100 de ori mai mare. O fi asat „eficienţă economică” pe care o promovează MS? Suma totală alocată îngrijirii la domiciliu, deşi crescută cu 100%, va reprezenta tot 0,2% din suma totală alocată sănătăţii, ca şi în anul 2012. Unde este oare reforma trâmbiţată de ministrul Nicolăescu?

Senator Valeriu Todiraşcu - Partidul Noua Republică

detalii activitate parlamentară: http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016