Cum poate un partid nefesenist obține 10-25% voturi în 2016?

BUCURESTI - 2 iunie 2014

Comunicat tip General in Administratie Publica, Politic, Social

Două treimi din alegători (67%) nu sau prezentat la vot. O altfel de ofertă politică, și nu doar alta, poate atrage între 800.000 şi 1.200.000 de voturi, fără a deturna alegătorii actualelor partide, ceea ce ar reprezenta între 10 și 15% scor electoral, în cazul unei prezenţe la vot de 50%, şi până la 25%, la o prezenţă mai mică la vot.

Valeriu Todirascu

Valeriu Todirascu

La recentele alegeri europarlamentare din 25 mai 2014, au absentat de la vot 67% din alegători. Ponderea acestora este de două ori mai mare faţă de cei care au votat actualele partide sau candidaţii independenţi. Dintre cei 67% absenţi la vot se găsesc mulţi dezamăgiţi de actuala ofertă a clasei politice, oameni care nu au avut cu cine să voteze, fiind scârbiți de actuala clasă politică, dar care s-ar prezenta la vot dacă ar considera că merită.

Câștigarea încrederii acestor alegători dezamăgiți și resemnași se poate realiza printr-o altfel de ofertă politică, adresată cetățenilor activi, care să le garanteze, prin statutul partidului, accesul acestora către puterea politică din partide și apoi în stat, dar în mod nefesenist, adică integru, pe merit, eficiență electorală și printr-o competiție cinstită.

Acești cetățeni, vor putea deveni promovatorii propriei candidaturi și cariere politice, implicit a partidului nefesenist în cauză, fiind susținuți și votați de rude, prieteni, cunoștințe, colegi și cât mai largi segmente de alegători, care au absentat la vot.

O altfel de ofertă politică, și nu doar alta, trebuie bazată pe o strategie de câștigare a încrederii electoratului în acel partid nefesenist şi în candidaţii propuşi de acesta, vizează atragerea între 800.000 şi 1.200.000 de voturi, fără a deturna alegătorii actualelor partide, ceea ce ar reprezenta între 10 și 15% scor electoral, în cazul unei prezenţe la vot de 50%, şi până la 25%, la o prezenţă mai mică la vot.

Acest număr de voturi rezultă dintr-un calcul matematic, care i-a în considerație un număr de 40 organizații județene ale unui astfel de partid nefesenist, cu o medie de aproximativ 10 organizații locale în fiecare județ (inclusiv Bucureşti), cu un număr de aproximativ 20 de membri activi, rezultând astfel un total de 8.000 de membri pe țară, unde fiecare din ei, direct sau prin candidații din filiala proprie, ar trebui să convingă a câte 100 de votanți, în cei doi ani de activitate de până la alegerile din 2016.

Pentru ca cetăţenii să fie convinşi că votul lor poate schimba ceva şi că, de aceea, merită să se deranjeze duminica pentru a vota, este nevoie să apară altfel de candidaţi, care să le inspire mult mai multă încredere şi care să difere, nu prin promisiuni, ci prin ceea ce au făcut şi pot face în continuare.

În absenţa îmbunătăţirii ofertei electorale, vom asista la reducerea continuă a prezenţei la vot şi la sporirea dezinteresului populaţiei faţă de viaţa politică partinică, ceea ce poate culmina cu apariţia unor mişcări politice anarhice sau extremiste.

În scopul atragerii la vot la alegerile din 2016 a unui număr de peste 1 milion de votanți, dezamăgiți și resemnați, care astăzi nu participă la alegeri, am elaborat un Ghid practic cu soluții concrete, care poate fi accesat aici: http://www.tody.ro/document/2014-06-03-Ghid-practic-nr-4-Cum-un-partid-obtine-10-25-voturi-in-2016-de-la-alegatori-absenti-la-alegerile-din-2014

Ghidul în cauză detaliază cum această țintă electorală poate fi atinsă prin modalitățile de reformare a partidelor și a ofertei lor electorale, ce este conform cu cerințele Constituției României, deciziilor Curții Constituționale, detaliate în adresa emisă de către Consiliul Legislativ de aici: http://www.tody.ro/document/2014-03-10-Raspuns-la-scrisoare-Consiliului-Legislativ-prevederile-Constitutiei-privind-principii-democratice-stat-de-drept, dar care, cerințe, sunt omise în actuala Lege a partidelor și în statutele tuturor partidelor actuale, toate feseniste, pentru că:

- nu prevăd obligativitatea înscrierii tuturor principiilor democratice în cadrul statutului partidelor, respectiv: Autoritatea, Libertatea, Responsabilitatea, Dreptatea, Proprietatea, Pluralismul politic, Separarea puterilor și Reprezentativitatea, principii care să vizeze, nu numai activitatea publică, dar şi organizarea internă a partidelor;

- nu prevăd dispoziţii clare privind respectarea principiilor democratice şi ale statului de drept în activitatea internă a partidelor, respectiv existența în partide a celor trei puteri egale și independente: legislativă, executivă şi jurisdicțională, care să se controleze reciproc în limitele prevăzute de legea partidelor;

- nu prevăd sancţiuni aplicabile în condiţiile în care democraţia internă nu este respectată, periclitând astfel garanțiile oferite cetățenilor prin Constituție cu privire la faptul că partidele politice vor respeca interesul naţional de construire a unui stat democratic și de drept.

Senator Valeriu Todirașcu

detalii activitate parlamentară: http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016

Despre Senat, cabinet senatorial Valeriu Todirascu

http://www.tody.ro/document/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-activitate-parlamentara-2012-2016

Permalink: https://www.comunicatedepresa.ro/senator-valeriu-todirascu/cum-poate-un-partid-nefesenist-ob-ine-10-25-voturi-in-2016