Harm reduction și impactul social

Fumatul

Renunțarea completă la fumat rămâne rezultatul cel mai de dorit în ceea ce priveşte sănătatea publică, respectiv prevenirea bolilor asociate, în special a cancerului. Printre abordările acestei probleme se numără reducerea consumului de tutun și înlocuirea produselor, de exemplu, cu dispozitive care încălzesc tutunul,, care elimină fumul rezultat din arderea țigărilor. Modificarea țigărilor în încercarea de a reduce emisiile de substanțe toxice a fost prima abordare pe care companiile de tutun au avut-o, la începutul anilor 1950, când a fost introdus filtrul. Au urmat alte măsuri, precum reducerea generală a cantității de tutun per țigară. În prezent, există dovezi științifice care arată că tutunul încălzit este o alternativă fără fum, care produce niveluri mai scăzute de substanțe nocive decât țigările clasice. Deși nu sunt lipsite de riscuri, produsele care încălzesc tutunul sunt o alegere mai bună decât țigările pentru adulții care ar continua să fumeze deoarece nu pot sau nu vor să renunțe. 

Poluarea provocată de mașini

Mașinile personale totalizează două treimi din sectorul transporturilor, responsabil cu peste 30% din emisiile de gaze cu efect de seră. Mașinile electrice reprezintă o parte infimă din vânzările de vehicule la nivel mondial, dar piața este în creștere și din ce în ce mai dinamică. Mașinile electrice nu sunt atât de ecologice pe cât se crede. Sunt fiabile, ușor de întreținut și participă la tranziția ecologică necesară, amprenta de carbon a utilizării lor fiind avantajoasă. Atunci când sunt în mișcare, nu emit dioxid de carbon și generează un nivel redus de particule fine (de la anvelope și frâne). Totuși, din punctul de vedere al impactului real asupra mediului și al menținerii calității aerului, ele nu sunt 100% curate. Fabricarea vehiculului și a bateriei acestuia continuă în sine să genereze emisii de CO2 și particule fine, la fel și lanțul de aprovizionare cu materii prime și bateriile, cu o durată limitată de viață, care sunt greu de reciclat. “Harm reduction” în acest caz înseamnă continuarea folosirii mașinii personale pentru deplasare, dar având la dispoziție o opțiune mai curată pentru mediu.

Comportamentele riscante pentru sănătate ale adolescenților

Inițial folosită în alte țări, în anii 1980, pentru adulții cu probleme de abuz de substanțe, “harm reduction” este o strategie de sănătate publică ce s-a dovedit de succes în ultimii ani și în ceea ce privește educația pentru sănătatea sexuală, cu scopul reducerii numărului sarcinilor în rândul adolescentelor, dar și a bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV. De asemenea, programele de acest tip au fost utile în reducerea abuzului de alcool. Cei mai mulți dintre adolescenți nu vor avea nevoie de acest tip de strategie. Însă adolescența este o perioadă de experimentare și asumare de riscuri și mulți tineri adoptă comportamente care pot avea rezultate negative, de la consum de alcool și droguri la relații sexuale neprotejate. Există mai multe abordări posibile ale comportamentelor riscante ale adolescenților. Acestea variază de la descurajare la încurajarea limitării și furnizarea de informații menite să reducă consecințele nocive ale comportamentului, atunci când acesta apare. Mai multe studii au arătat că strategia de a oferi informații reale privind problemele provocate de comportamentele riscante și mijloacele de a înfrunta presiunile sociale este mai eficientă și poate duce la o diminuare a acelor activități.

“Harm reduction” înseamnă o atitudine mai puțin critică vizavi de persoanele care au anumite comportamente nocive pentru ei înșiși și pentru societate. Conceptul este unul pragmatic, flexibil și care ține cont de individ, pentru că se acceptă că aceste comportamente există, iar strategia se concentrează pe reducerea efectelor, nu a consumului. O schimbare a modului în care cineva își manifestă un viciu poate reduce, de asemenea, efectele nocive ale acestuia.