A trecut Salonul de Carte de la Paris, cu ce am ramas?

După ce ICR a fost înfierat cu mânie (…) că nu ar fi finanțat o serie de festivaluri cunoscute în România, deși concursul de proiecte era încă în derulare, în presa de cultură (?!) a apărut un nou balon denigrator. În frunte cu Pleșu și Liiceanu, Cărtărescu nu vrea să se prezinte Salonul de Carte de la Paris ce începe în acest sfârșit de săptămână. De ce? Pentru că a fost … jignit.

În ediția din 2013 a Salon du Livre de la Paris,  România are statutul de ţară invitată de onoare. Lista oficială a invitaţilor la Salon du Livre 2013 de la Paris cuprinde 27 de autori români, selecție operată în martie 2012 de Centrul Naţional al Cărţii din Franţa, cu consultarea Institutului Cultural Român. Instituția română a lansat în pregătirea acestui eveniment o provocare-întrebare artiștilor participanți la Salon – Ce poate aduce literaturii române ediţia din acest an a Salon du Livre? Ce înseamnă pentru dumneavoastră prezenţa la această ediţie la care România este oaspete de onoare?

Fiecare a răspuns cum a crezut de cuviință; de la Norman Manea sau Lucia Verona, la Matei Vișniec sau Linda Maria Baros. Cărtărescu și ceilalți 2 mamuți ai editurii Humanitas au dus în schimb discuția spre politică, subliniind încă o dată caracterul politic al culturii în România. Evenimentul în sine reprezintă însă o oportunitate pentru mai multă diplomație culturală, în special în contextul în care cel puțin 5 orașe din țară (Timișoara, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Iași, Arad) își doresc titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

Valori nepuse pe piedestal

Despre relația dintre puterea politică și cultură, politicieni și intelectuali, se irosesc kilograme întregi de ziare culturale (vezi preponderent Dilema Veche). Însă prea puțin se vorbește despre cei care nu sunt promovați doar dacă au o editură mastodon în spate (vezi Humanitas) sau un fost Ministru al Culturii (vezi Andrei Pleșu). Și atunci ne întrebăm retoric de ce nu câștigă „un român” Premiul Nobel în Literatură, asta în timp ce străini de origine română (vezi Herta Muller) o fac fără susținerea unor aparate birocratice.

Cinci cărţi apărute la o editură tânără (Editura Herg Benet – înființată în 2010, își propune să sprijine abordările îndrăznețe și în întregime originale în literatura română, în special ale autorilor tineri și foarte tineri) au fost selecţionate pentru a participa la ediția din acest an a Salonului.  Cucamonga de Iulian Tănase, Legende urbane de Vlad Tăuşance, Ani cu alcool şi sex de Cristina Nemerovschi, Teofil şi câinele de lemn de Cosmin Perţa, 92 de poveşti cu cărţi de Ştefan Caraman.

Faptul că Vlad Tăușance, azi bucureștean, cu origini în Timișoara și prieteni în Arad, a fost aproape ignorat când și-a lansat volumul Legenede urbane, rămâne încă un mister pentru mine. WWMP News a fost prezent la lansarea din Arad. Dar alți culturiști ai Aradului, în special cei care dau din coate azi pentru fantezia ideea Arad – Capitală Culturală Europeană 2021 , nu au auzit, văzut sau simțit ceva talent în direcția băiatului din foto stânga?

Ce contează că Tăușance scrie articole mai argumentate și mai expresive pentru Esquire sau TATAIA, decât au făcut-o ei în cotidianele locale (și naționale) finanțate din banii publici ai firmelor private cu contracte la Stat. Ce contează că transformă evenimente cotidiene personale actuale într-o formă poetică ușor de digerat pentru generația tânără. Păi dacă ar fi bun ar fi luat de o editură MARE, nu? Chiar dacă e mai greu de înțeles, unii nu vor să călărească spinarea elefantului pentru a ajunge la succes, ci chiar doresc să se afirme (cultural, profesional etc.) prin forțe proprii.

De ce nu vine Premiul Nobel?! Pentru că dinozaurii (la minte, nu la spirit sau vârstă) refuză să participe la o serie de evenimente care ar promova în primul rând țara, și apoi pe ei personal sau pretențiile pasiunile politice ale acestora, prin atâtea activități (vezi mai jos). Poate că ar trebui insistat mai mult în școala primară, pe înțelgerea conceptului interes personal – interes public. Ne-ar ajuta în atât de multe aspecte.

„Programul celor peste 50 de autori și artiști români participanți la Salon include mese rotunde, recitaluri, ateliere, sesiuni de autografe. Statutul de țară invitată de onoare va prilejui, pe lângă programul derulat la standul României și în spațiile dedicate din incinta Salonului, evenimente găzduite de ICR Paris, de Ambasada României, la Centre National du Livre, la Sorbona, la Pen Club Paris precum și la Librăria l’Ecume des Pages, Saint Germain.”