Protejarea Ariilor Naturale - o gluma trista - atunci cand incerci sa folosesti prevederile legale existente * Exemple - studiu de Caz - la Snagov

Snagov - 12 septembrie 2016

Comunicat tip Administrativ / Management in Administratie Publica, ONG

De cateva luni MMAP prezinta ca o mare realizare aprobarea catorva sute de Planuri de Management si Regulamente pentru arii naturale protejate.
Ceea ce a reprezentat un deosebit efort (pentru numai circa 9 luni) al echipei curente, desi beneficiarii raporteaza intarzieri de la 18 luni (convenite initial), la 65 luni (cu prelungiri - cum este in cazul pentru aria naturala protejata „Lacul Snagov ”).

Si iata ca dupa ce totul este publicat si in Monitorul Oficial, astfel ca urmeaza implementarea, incepe o noua suita de „probleme” create „strategic” de la „inceput” ori „interpretate” in prezent (de autoritatile care ar trebui sa si munceasca putin) in variante care sa nu iti permita in calitate de custode sa conservi cu adevarat ceva ori sa sanctionezi macar cateva (prime) nereguli. Oare tot din teama ca se creeaza precedente (exemple) si s-ar putea intampla ceva ... (foarte) rau?
In special pentru ca sunt custozi (voluntari) si astfel de oameni au creat:Wikipedia, Linux si multe alte realizari (chiar globale) acolo unde sisteme si proiecte (de stat – „centralizate”) au costat multe milioane si au esuat lamentabil?

Dar acum si prin acest material dorim sa prezentam MMAP si autoritatilor asociate (ANPM, Garda de Mediu , APM-uri, Apele Romane, Primariilor cu serviciile de urbanism etc) ca de fapt „bucatile” de legi, norme, ordine si „reguli” reprezinta mai degraba doar o „grupare” cu aparenta de coerenta si aplicabilitate decat un set functional de instrumente (formulare, proceduri, relatii institutionale etc.).
Si pentru ca documentele, prevederile, procedurile prezentate mai jos sunt cele pe care le au toti ceilalti custozi. Si deci ca toti custozii sunt in aceeasi situatie, ceea ce implica ca de fapt, la nivel national, in prezent nu este posibil a face conservare de biodiversitate – chiar daca au aparut ,(dupa 2016-2007=9 ani) in sfarsit, Planuri de Management si Regulamente aprobate.

„Delfinul de Snagov” (factor antropic) – specie protejata de autoritati precum ANR – Autoritatea Navala Romana

„Delfinul de Snagov” (factor antropic) – specie protejata de autoritati precum ANR – Autoritatea Navala Romana

 Despre schimbari (necesare) si Noutati: Mai intai esti ignorat > apoi ridiculizat > apoi acuzat > apoi atacat. Apoi propunerea si ideile tale sunt prezintate ca o noua idee a "ierarhiei" (sistemului) iar prezenta (si tolerarea) ta, ca o mare concesie - compromis. Dar satisfactia poate veni din imbunatatirile evidente pentru comunitate (si mai ales biodiversitate). 

Fundatia Snagov

Si daca nu crezi, poti urmari postarile Custodelui ANPLS sa vezi cum ajungi (daca tot insisti cu respectarea prevederilor legale) sa fii si atacat de contravenienti de 3 ori (de 2 ori chiar in prezenta autoritatilor: Politie si Jandarmerie) si mai  apoi Politia iti da tot custodelui voluntar amenda (ca deranjeaza ... contravenientii?). Insa detalii despre aceste cazuri – prezentam separat. Pentru cam tot ce urmeaza in continuare, avem cazuri concrete (adrese, acte, poze, filme, reactii si mai ales lipsa de reactii de la autoritatile in cauza). Si in weekend-urile urmatoare invitam doritorii sa ne insoteasca pe lacul Snagov (ANPLS) si sa vada + pozeze ei insisi zeci de abateri si cum incercam sa rezolvam si cum (prin necolaborare institutionala) – nu se pot finaliza demersurile noastre. De exemplu, vom constata o neregula: contravenientul nu se opreste la solicitarea custodelui, iar apoi autoritatile care trebuie sa vina si sa asigure legitimarea ... nu reusesc sa faca ce trebuie. Solutia acestora (din ultimele 3 luni) fiind ... custodele sa nu mai faca sesizari! Stim ca toate aceste lipsuri (prezentate mai jos) reprezinta acumulari de ani de zile si necesita cel putin alte 3-9 luni de reglementari complete (daca ar exista buna intentie). Mesajul (si dovezile noastre – detaliate, la cerere) este ca ceea ce exista in prezent ca „instrumente” si „mod de lucru”, de fapt este un cumul de paradoxuri si aparente cu logica si coerenta cel mult in zona imaginarului. Un „ceva” plin de „portite” pentru beneficiarii si functionarii care vor sa se „ajute” reciproc. Caci noi constatam ca exista conseventa si progres doar in sensul distrugerii de biodiversitate protejata. Si nici macar o „greseala” in sens opus (de conservare ori refacere). Insa, cel putin pentru zona Snagov si cazurile complet documentate de aici – consideram ca se poate interveni si rezolva - punctual. Motiv pentru care asteptam reactii – alfel vom relua cu detalii (prezentate public) pe aceasta structura – din ceea ce am sesizat anterior direct la autoritatile abilitate.

 

Avem o experienta acumulata din 2008 si pana in prezent (deci 8 ani) in calitate de Custode al ANPLS = Aria Naturala Protejata Lacul Snagov. In calitate de voluntari (deci fara buget – subventii, etc), dar totusi reprezentanti ai statului. Chiar si cu calitate de organ de control (OUT 57/2007, art. 50 lit. d) si chiar agent constatator (deci ar trebui sa putem aplica amenzi contraventionale in baza unor procese verbale de constatare). In acesti 8 ani, la Snagov am reusit sa dovedim ca exista nu 5 specii protejate (cf. L5/2000), ci 228 (adica de circa 45 de ori mai mult). Apoi am facut si peste 40 de plangeri – sesizari penale pentru distrugeri de patrimoniu natural protejat (estimam ca in valoare de peste 1.000.000 Euro). Fiind o zona cu mari interese imobiliare si multe persoane influente, proiectul de inventariere specii si aprobare a Planului de Management si a Regulamentului ANPLS a durat nu 18 luni (cat era in contract), ci 65 de luni. Apoi am fost atacati si rasturnati in lac, am primit multe feluri de amenintari, ni s-au facut multe plangeri penale (care consuma 1-2 zile pentru pregatire raspunsuri, deplasari, declaratii) si ni s-au dat si amenzi intre 200 si 10.000 lei (contestate si cateva in curs de solutionat). Si multe alte sicanari, denigrari etc. In alt context putem prezenta si multele realizari, cat si o crestere a sustinatorilor (din partea societatii civile) demersurilor Custodelui ANPLS. Intr-o singura fraza as putea concluziona: Pentru a putea face fapte bune ca voluntar de mediu la Snagov timp de 8 ani, te „costa” peste 10.000 de ore cumulate (cu nucleul – personalul de baza), peste 30.000 Euro (ca bani proprii) si esti atacat si primesti felurite amenintari si constati ca majoritatea autoritatilor sunt de fapt parte a problemelor (cu cateva exceptii – la nivel de functionari).

                                         

CONTEXT  macro: Pentru a adera la UE, Romania a trebuit sa adopte (transpuna) si directive europene (ex: Habitate si Pasari) precum si multe alte prevederi legislative. Astfel ca pentru 2007, din punct de vedere politic s-au declarat si apoi semnat multe hartii. Si s-a creat o (necesara) impresie promitatoare: se va face o infrastructura (retea nationala cu sute de angajati si mii de custozi voluntari) cu asistenta juridica, proceduri de lucru, etc. Principalele prioritari convenite au fost de a se face o prima protejare prin Planuri de Management si Regulamente propuse chiar de custozi – pana cand se vor reconfirma speciile protejate. Astfel ca pentru cele 100-150 ha cu 5 specii protejate precizate prin Legea 5/2000, inca din iunie 2008 am depus documentatiile solicitate. CONTEXT  micro: Nivel mult mai ridicat fata de cel din tara pentru: tunuri imobiliare, coruptie, lipsa de transparenta, aroganta si amenintari, nepasare fata de turisti, localnici.

Autoritatile fie evita zona, fie au „sarcini” (sa omita) si „tinte”, fie ignora total anumite sesizari, „parti” etc. Totul la un nivel ceva mai intens decat se vede la televizor a fi in Romania.

 

Pe teren (in practica) autoritatile (prin „rotatie”) si in raport cu fiecare din urmatoarele subiecte (periodic), tot intreaba partial, se ingrijoreaza (partial) si te sfatuiesc „de bine” (de regula sa nu faci ce vrei sa faci si sa faci mai nimic – ca si ele). Si (in comun), iti spun (informal) ca mai nimic din baza juridica si instrumentele pe care le ai pentru a aplica sanctiuni – nu ar fi legale, complete, valide, utilizabile. Si ca risti (in instanta) mult – daca insisti si ajungi pana acolo ... Si foarte interesant este cand asa ceva iti spun chiar cei de Garda de Mediu, care in conditii normale, in fata unei nereguli prezentate (si in raport cu un custode – voluntar – ONG) ar putea sa preia sesizarea si sa mearga imediat sa verifice si sa rezolve problema sesizata. Context in care custodele ar si vedea + invata concret ceva.  

 

Prezentam mai jos o LISTA cu principalele subiecte (formulare, proceduri, teme, abordari) care in prezent sunt total nefunctionale. Deci instrumente si prevederi, stabilite prin legislatia de mediu si diferite Ordine de Ministri, cat si atributii ale diferitelor institutii si autoritati (de mediu), care in practica de fapt sunt incomplete si contradictorii. Separat de nivelul de (ne)comunicare si (ne)colaborare al diferitilor functionari si autoritati (ceea ce uzual este denumit – birocratie).

 

L1) Conventia de custodie: Din experienta noastra (adrese etc) rezulta ca ANPM: a) de regula nu raspunde la corespondenta scrisa si mai ales la ce nu convine (exemple: probleme grave, decizii concrete, nevoi care implica interactiuni cu alte autoritati); b) nu da asistenta juridica (de specialitate) – care este o obligatie; c) nu face dovada ca in raport cu sesizari ori probleme mentionate, ulterior interactioneaza cu alte autoritati / institutii (deci ca ar face efortul sa rezolve ceva). Cert este ca nu mai primesti niciun raspuns (nu stii daca fac ori vor face ceva); d) nu organizeaza niciun fel de eveniment ori forum – platforma pentru a putea intelege ori comunica si cu alti custozi (deci nu stii daca se rezolva probleme care sunt sistemice); e) nu raspunde la nicio intrebare legata de bugete (caci in contract si lege se prevede ca diferentele de buget se acopera de catre ANPM). Asa cum este evitat de intreaga structura

MMAP subiectul legat de compensatii acordate proprietarilor detinatori de terenuri in perimetrele ariilor naturale protejate. Ceea ce nu este corect si fara compensatii totul capata caracter de abuz. Nota: exista functionari, care cam pe cont propriu, fac eforturi (mai degraba personale) sa te lamureasca ori directioneze. Implicatii - Probleme si Riscuri: 1) mai degraba rezulta ca un custode (de fapt) este pe cont propriu. Adica daca face ceva singur, este bine. Daca nu face (nu conteaza din ce motive), si eventual mai este si reclamat de cineva, atunci este vinovat. Adica relatia contractuala trebuie sa functioneze doar pe partea voluntarului – custodelui; 2) deci un patrimoniu natural depinde - ramane (in realitate) „pazit” doar prin excesul de zel al unor voluntari (statul – in realitate - lipseste din ecuatie ca parte a solutiilor).

L2) Legitimatia de custode: a) nu este suficient de clar cine si daca trebuie vizata anual. Mai ales dupa ce incepi sa discuti (ca interpretare) cu ANPM, Garda de Mediu, APM Ilfov. Recomandarea verbala a ANPM este sa iti faci si semnezi + stampilezi legitimatia de custode, singur (tu insuti). Garda de Mediu considera ca APM Ilfov trebuie sa o vizeze anual. APM Ilfov considera ca ANPM. Textul Ordinului este neclar. Solutie – Decizie proprie (anuntata in scris si la autoritatile ierarhice): Ne-am confectionat propriile legitimatii conform modelului precizat in ordinul de ministru si le-am completat si semnat asa cum ni s-a spus (repetat) verbal de la ANPM. Implicatii - Probleme si Riscuri: Cand aplici o sanctiune, ai putea intampina rezistenta marita daca legistimatia nu este vizata anual si de o autoritate ierarhica (asa cum sunt asteptarile si practica cunoscuta). Mai apoi, in instanta, s-ar putea pune in discutie fie ca nu erai  100% in regula tu, in calitate de custode, si de aici si diferitele comportamente / reactii. Dar si alte interpretari (poate chiar nu ai calitatea, ori nu o mai ai si ANPM – inca – nu ti-a comunicat, ori tu nu vrei sa recunosti, ori poate faci chiar un abuz in serviciu etc).

L3) Procese Verbale de Constatare (contraventii): a) in repetate randuri (adrese + cereri de audiente) niciuna dintre autoritatile: ANPM, APM Ilfov, Garda de Mediu, MMAP – nu raspunde la adrese detaliate, propuneri si informari despre deciziile (prin acord tacit), cat si implicatiile aferente (inclusiv juridice); b) firesc ar fi ca fiecare Custode sa primeasca odata cu o legitimatie vizata (de ANPM – caci a semnat conventia de custodie si a avizat si custozii ca agenti constatatori), un set de formulare de procese verbale de constatare. Care sa fie tiparite, inregistrate, aflate si intr-o evidenta a unei terte autoritati. Primite pe baza de proves verbal. Impreuna chiar cu un instructaj pentru agentii constatatori. In doua reprize cu durata de circa 1,5 ani (din cei 8 ani de exeperienta acumulata) am incercat sa rezolv aceasta problema sistemica care afecteaza toti custozii din tara. Solutie – Decizie proprie (anuntata in scris si la autoritatile ierarhice): Dupa ce am vorbit si cu alti custozi, conform interpretarilor prvederilor legale, ne-am confectionat un proces verbal care sa intruneasca cerintele OG 2/2001 si sa semene cat mai mult atat cu cel al Garzii Nationale de Mediu, cat si cu cele ale altor custozi. Custozii contactati au avut si succes in instanta, folosind deci formulare realizate de ei insisi. Similar, ne-am facut un registru de evidenta al Proceselor Verbale emise. Si ne propunem sa trimitem adrese periodice catre ANAF si autoritatile superioare (APM Ilfov, ANPM, Garda de Mediu judeteana) despre evolutia (si stadiul) sanctiunilor administrate. Adrese cu informari (si copii ale proceselor verbale concepute) – am trimis si autoritatilor ierarhice. Asa cum le-am cerut si sa ne transmita (repartizeze) 100 ori 200 de procese verbale de la Garda de Mediu. Dar nu am mai primit niciun fel de feedback. Implicatii - Probleme si Riscuri: 1) anularea unor procese verbale inmanate (si deci nesanctionarea unor fapte); 2) s-ar putea initia si demersuri administrative (consumatoare de timp, bani si enegie) prin care sa se hartuiasca custodele pentru ca nu a utilizat formulare conforme cu cerinte despre care nicio autoritate (ierarhica) nu da niciun fel de detaliu; 3) descurajarea (demotivarea) majoritatii custozilor, daca subiectul este atat de ambiguu si chiar potential riscant.

L4) Utilizarea de date personale: Probleme: a) exista autoritati care conditioneaza furnizarea datelor personale de posedarea de catre Custodele ANPLS a unui cod de utilizator de date. Conditionare care se coreleaza si cu alte necolaborari si consideram ca vizeaza blocarea capacitatii Custodelui de a-si indeplini mandatul, respectiv administrarea amenzilor, pe baza de procese verbale in care e nevoie si de date personale; b) insa pentru categoria „custozi”, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal confirma doar luarea in evidenta ca utilizator de date personale si informeaza ca in baza deciziei nr. 200 a acestei autoritati, nu se (mai) emite un  cod de utilizator de date. Desi am indeplinit si aceasta cerinta (cu adrese scrise), aceste autoritati tot nu vor sa transmita datele personale (si nici nu mai revin cu vreo justificare). Context: - pe de-o parte custodele are ca atributii (obligatii) sa emita avize si deci sa primeasca, prelucreze, utilizeze, stocheze atat date personale (din cereri, riverani, solicitanti etc), cat si despre terenuri, acte de proprietate, proeicte etc. Si sa participe si in sedinte APM gen Comisii Tehnice de Avizare. - pe alta parte, in mai multe texte de lege, custodele este si organ de control, dar si agent constator – calitati (roluri) care de asemenea implica utilizarea de date personale.

Implicatii - Probleme si Riscuri: Daca autoritatile care pot legitima persoanele nu vor sa acorde sprijin custodelui, vor pretinte (ceea ce si fac) ca nu sunt „sigure” daca custodele este operator de date personale. Si nu dau datele. Solutie propusa: MMAP (ori ANAP) sa solicite Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sa emita un raspuns (adresa) unica, prin care fie sa dea un cod de utilizator de date comun (tuturor custozilor), fie sa confirme explicit in scris (nu indirect – cum face in prezent) ca in cadrul deciziei 200, figureaza ca exceptata.

L5) Constatarea pe teren – nicio autoritate nu vrea sa vina sa ajute, nici macar in limitele obligatiilor legale pe care le au: Legiuitorul a prevazut urmatorul scenariu (clarificat si prin OG 2/201): Agentul constatator se adreseaza, se prezinta, si informeaza initial partial despre contextul – fapta si incadrarea / contraventia constatata si le cere contravenientilor sa se legitimeze. Daca acestia refuza (ori fug, ori se manifesta violent – agresiv etc.) atunci agentul constatator, conform art 18: „Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele in baza carora se fac mentiunile prevazute la art. 16 alin. (3). In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.Ce se intampla concret in zona (si pe lacul) Snagov? In raport cu nevoile comunicate de Custodele ANPLS (in mod repetat – inclusiv in scris), in prezent se mentine (artificial) un BLOCAJ. a) Contravenientii (utilizatori de ambarcatiuni) – pot fi opriti doar de ANR (Autoritatea Navala Romana). Care insa nu furnizeaza datele solicitate de catre Custodele ANPLS, inclusiv in forma scrisa, insotita de poze si chiar incadrari juridice. Chiar daca se suna la 112 si se solicita si explicit sa vina ANR-ul, la interventie vine un echipaj de la Politia Transporturi Navale Snagov, care (re)informeaza ca nu au competente in a opri ambarcatiuni cu motor; Prin adresa din 05.05.2016, ANR-ul confirma ca si Custodele ANPLS poate opri ambarcatiuni si aplica sanctiunile specifice, insa daca ambarcatiunile somate nu se opresc si conducatorii nu se legitimeaza, rezulta ca tot numai ANR-ul are datele ambarcatiunii (al carui numar este comunicat de custode) si ca (de fapt) doar ANR-ul are toate drepturile sa opreasca operativ ambarcatiunile care incalca (si) prevederile din legislatia de mediu. Asa ca raspunsurile ulterioare (sau lipsa acestora) la cererile custodelui de a transmite datele personale ale conducatorilor (proprietarilor) pentru sanctionare – reprezinta o blocare a activitatii custodelui. Dar si o incalcare a prevederilor OUG 57/2007 Art 53. b) Contravenientii (din locatii riverane) in special in zona malurilor Exemple: > Societati comerciale de tipul baze de agrement nautic motorizat si sporturi nautice, care deci nu isi pot desfasura activitatea in ANPLS. Toti clientii acestor firme – care inchiriaza si deci desfasoara activitati interzise in ANPLS; > Locatii riverane publice (comerciale) care nu sunt identificate (si nu au la vedere nici datele comerciale obligatorii etc); > Petreceri neautorizate si cu focuri de artificii, petarde, lansari de lampadare zburatoare cu flacara, muzica puternica cu surse amplasate in aer liber chiar pe debarcadere etc – derulate si tarziu in noapte. Surse de ambiguitate (care par intretinute): > Politia Statiunii Snagov (PST) sustine ca nu se implica daca o neregula apare la o locatie riverana lacului, pentru ca Politia Transporturi Navale Snagov are ca jurisdictie si 5 metri de la mal si deci implicit poate sa se ocupe de intreaga locatie caci are si acces mai usor – de pe apa. In cazurile in care nevoia este „peste lac” (care are o lungime de 16 km ceea ce ce presupune ca pe parte rutiera este de fapt la circa 35-40km), se spune si presupune ca ar putea interveni Politia Ciolpani. Dar de fapt rezulta o necorelare cu intarzieri de ore (de fapt cu „in acest moment nu exista echipaj disponibil in zona”); > ANR (Autoritatea Navala Romana) are autoritatea de a opri ambarcatiunile. Nu acorda deloc niciun sprijin Custodelui ANPLS. Nu raspunde la solicitarile acestuia (nici la cererile scrise de date personale – de indentificare – cand trimite si poze ale ambarcatiunilor si numerele de inmatriculare). ANR a anuntat doar Custodele ANPLS ca poate sa opreasca si acesta ambarcatiuni. Dar in realitate, Custodele fiind doar agent constatator, cand ambarcatiunile nu se opresc, nu are ce sa le mai faca; > Jandarmeria are un sediu in str. Liniei in Bucuresti si deci un timp de interventie de circa 90 min – 2 ore (daca au echipaj). Pe alta parte, Jandarmeria nu doreste (ori nu poate) sa dea jandarmi si pe ambarcatiune (pe lac) din mai multe motive. Inclusiv pentru ca astfel s-ar putea ajunge (de fapt) la oprirea ambarcatiunilor si aceasta este atributia ANR;

> exista momente si perioade in care reprezentanti ai autoritatilor care au echipaje permanente pe lac (din 2016) precum PTS si ANR nu raspund (nu pot fi gasiti la telefon); Sau sustin ca nu pot veni. Sau ca nu li se pare cazul important. Sau ca dansii stiu ca ar fi de fapt „altfel”. Dar cererea si nevoia Custodelui ANPLS nu este de a cere o opinie despre impactul de mediu (caci nu este competenta dansilor). Ci de a veni si legitima (identifica) persoane – ambarcatiuni. Si deci acest canal – nu functioneaza in realitate. Probabil ca exista o densitate si o teama mai mare de a nu fi intalnita o personalitate (chiar sef foarte ierarhic) si a se crea „probleme”. > 112 este pentru urgente. Dar chiar in 2016 au existat 3 atacuri asupra custodelui (separat de alte cazuri si momente cu amenintari – injuraturi etc). Asadar, ce sa mai faca Custodele ANPLS atunci cand vede o ambarcatiune / grup de persoane pe care le stie ca au diferite antecedente si sunt in culpa (repetata) si ca cei in cauza vor reactiona (din nou) (si) violent? Sa ii ignore (de teama)? Sa ii abordeze singur (si cazul sa degenereze in violente)? Oare nu este mai bine sa cheme autoritatile – inainte? Dar daca acestea nu vin, cum poate custodele sa faca dovada ca a solicitat sprijinul acestor autoritati (care sunt prezente pe lac si pot veni de fapt in chiar 1-5 minute, daca vor)?

SOLUTII: Custodele ANPLS a transmis adrese scrise repetate la MMAP, la ANR, la Politia Transporturi, la Ministerul Transporturilor. A solicitat audiente. Dar iata ca nu apar reactii – solutii relevante. Altele decat agravarea si cresterea amenintarilor pe lacul Snagov (ANPLS) din partea celor care sunt in culpa. Si care nu pot fi nici sanctionati – caci autoritatile nu acorda nici macar datele personale (pe care sunt obligate sa le furnizeze, cf. art 18 din OG 2/ 2001). a) ANR trebuie sa revizuiasca de urgenta OMT 920/2003 care contine multe greseli si surse de confuzii si probleme; b) trebuie reconsiderat modul de interventie si colaborare in zona Snagov intre mai multe autoritati si sa fie incluse si nevoile Custodelui ANPLS.

RELEVANTA MAJORA: De fapt, setul de documente legitimatie custode – procese verbale – calitatea recunoscuta de utilizator de date personale – considerarea ca autoritate si partener de catre autoritatile MAI si Ministerul Transporturilor (in acest caz ANR), reprezinta o sursa majora de blocaj (de nefunctionare) la nivel national. Existenta pentru toti custozii. Si totodata dovada ca de fapt un custode nu poate sa aplice nicio sanctiune (doar in mod exceptional – prin cateva locuri din tara).

L6) Modalitati de a inregistra depasiri ale unor parametri fizico-chimici, de a face inregistrari (zgomot, foto, film) care sa poata fi utilizate ca probe in instanta. Desi custodele poate constata usor diferente (variatii) relativ majore, acesta nu are mijloacele de a verifica + dovedi cuantificat ca ceva semnificativ s-a schimbat. In acest context, reprezentantii unor autoritati reactioneaza opus atributiilor de serviciu prin: ignorare, lipsa reactie – raspuns (sau intarziere pana nu mai poate fi constatat ceva), prin negare, prin ne-venirea sa constate, sau prin venirea, dar fara aparatura, sau prin motivarea ca nu au buget pentru testele de laborator, sau prin neinterpretarea (corecta a) datelor etc. Si pentru fiecare din „trucurile” de mai sus avem cate 2-3 exemple (si ma gandesc la 2-4 autoritati care m-as bucura sa indrazneasca sa spuna ca nu este asa (..). Si care au si laboratoare mobile, si aparatura cu bani UE si personal prevazut (platit) exact pentru a merge in teren etc. Dar daca ar veni, gasi ceva relevant, as scrie ce au gasit si ar „deranja” pe „cineva”? De ce sa  „riste”? Asa ca „aburesc” custodele (daca nu il pot ignora cu totul). a) de luni de zile cautam o solutie pentru a putea masura depasirea de zgomot. Facut la petreceri pe timp de noapte si in perioada de cuibarit (pasari) si prohibitie (pescuit – depunere de icre). Perioada in care fauna are nevoie de liniste si sa isi poata auzi propria suita de zgomote specifice, relativ slabe (locale); b) exista riverani care dau cu substante chimice pe plantele acvatice (ei doresc sa distruga Nelumbo nucifera – specie invaziva), dar de fapt distrug tot ce este viu intr-o zona mare. Asa ceva este infractiune. Fapta se face pe noaptea si intr-un timp foarte scurt cu barci mici neluminate. Am discutat de 2 ani cu Apele Romane, PTNS, Garda de Mediu si punctul de vedere a fost ca daca nu se poate dovedi si in instanta cu probe – de fapt fapta nu exista. Si noi nu avem nici banii si nici expertiza juridica pentru a organiza un intreg demers din care un laborator acreditat sa confirme ca in frunzele recoltate s-a regasit substanta activa specifica (de exemplu) Roundup de la Monsanto. Asadar, ce face MMAP (si Apele Romane) daca astfel se face distrugere si se incalca 3 directivele UE? (apa, habitate, specii)? Doar continuam sa prezentam in avize o lunga suita de conditionari pe care custodele (singur) nu le poate verifica niciodata? E mai comod a se considera (mereu) ca fiind insuficiente sesizarile Custodelui, doar pentru ca acesta prezinta numai poze? c) De ce nu reactioneaza autoritatile la poze + filme realizate si transmise de Custodele ANPLS? Cu infractiuni, cu poze (inainte si dupa distrugeri) care pot fi verificate si cu Google Earth, dar si diferite foto-orto-plane.

L7) Incadrarile, facute de APM pentru diferite solicitari, pot fi (si intentionat) „gresite” (macar partial). Exemple: 1) se cere de beneficiar repararea unui debarcader (si atunci nu se mai fac proceduri) si se spune ca „are aprobare de la Mediu” . Dar de fapt, solicitantul a mintit si nu a avut niciodata debarcader si repararea este in realitate o noua constructie. Iar APM „spune” ca nu are bani sa mearga pe teren sa verifice si ca a folosit „propria raspundere”. Iar Custodele constata ca „cineva” l-a invatat pe client sa zica, scrie, „faca” asa ...; 2) fata de nevoia reala, APM incadreaza cu 1-2 nivele mai „usor” (ieftin) – procedura de facut; 3) firma de consultanta – minte in documentele prezentate; 4) documentele de cadrastru si proprietare nu se coreleaza cu situatia din teren (ex: din primarie se dau si 2-7 metri de intrare pe luciul de apa, pentru ca atunci cand se va face fundatia si demolarile la locatia riverana, molozul si pamantul scos sa se puna direct in lac si in final se castiga si suprafata suplimentara, se economiseste si la costul cu dusul pamantului la locul stabilit de primarie si se „reduce” si „boschetaria” de la malul lacului; 5) nu se invita (intentionat) custodele; 6) constructiile de pe lac, desi pot fi numai provizorii, in toate cererile si documentatiile nu exista cuvantul provizoriu, dar din ce regasim prin documentatie si mai ales din ce rezulta in final in teren – constructia este (din categoria) permanenta (adica include fundatii – betoane – structuri metalice etc). Apoi, toate „partile” se scuza ca daca s-a omis (din „greseala” provizoriu) – nu este nimeni de vina. Si daca tot s-a construit – acum sa ramana asa ... Adica si debarcadere cu 2 etaje pe suprafata lacului: la parter e salupa, la etajul 1 este un fel de sufragerie inchisa si la etajul 2 un fel de terasa sau chiar helioport (deci care poate sa tina si un minielicopter de circa 3 tone. Deci o constructie provizorie (care inseamna si usor demontabila)?

L8) Cel care construieste – nu respecta restrictiile asumate in aviz. Ulterior, APM-ul si alte autoritati nu vor sa vina pe teren sa constate diferentele. Iar Custodele nu are banii si mijloacele pentru a masura – dovedi diferente (caci nu poate plati cadastrist, specialist in instalatii pentru a testa tevile si eventualele deversari in lac ori ne-racordarea la canalizare etc). Oare CUM poate custodele sa „urneasca” autoritatile de mediu: APM, Apele Romane, Garda de Mediu, urbanismul din Primarie, Inspectoratul in Constructii etc. – sa vina si sa constate diferentele (si ce este facut chiar in plus, fara acte)? Caci se formeaza un fel de „sindicat” al autoritatilor pe criteriul „nici tu nu vei gasi toate criteriile tale implementate si ce te vei face?”. Asa ca pur si simplu la astfel de adrese / sesizari – nu se raspunde „de comun acord”.

L9)  Zona de protectie. Prin legea Apelor 107 / 1996 se prevede ca functie de tipul „apei” , exista distante diferite de protectie. Numai ca Sngovul se considera (dupa cum e mai „bine” ba lac natural, ba rezervatie, ba râu, ba acumulare de apa. Iar distantele variaza de la 5 metri, la 50 metri. Si pentru ca malurile variaza pe lungimea de 16 km (cu zone abrupte si zone foarte line) se mai practica si interpretarea cu „curba de nivel”. Dar pentru ca nu exista un cadastru al lacului, in prezent aceasta este doar o excelenta „ceata” pentru a sustine ca nu se stie „din birou” si ca se merge pe declaratia beneficiarului si control de la urbanismul primariei. Adica pe „atentiile” beneficiarului care are grija de cine ii favorizeaza interesul (si asigura cea mai mare – multa distrugere de biodiversitate). Apoi se mai jongleaza cu criteriul „aparare de mal”. Pentru a se putea justifica „betonarea malurilor”. Cand de fapt pe site-ul si harta de simulare a riscurilor de inundare – la Snagov riscul este zero.

Deci interesul riveranilor este de a continua moda in baza careia sa „intre in lac” peste habitatele protejate 3150 si 3160 (cu moloz + pamant escavat – adus) si apoi sa si betoneze malul. Deci circa 3-4 infractiuni (daca este in ANPLS), dar oricum ilegal si de nejustificat si pe restul lacului. Dar daca solicitantii sunt „invatati” chiar de functionari cum sa scrie (partial) si ce sa nu spuna, sa nu aduca, sa nu arate – ulterior se evalueaza „partial” informatii (intentionat) „partiale” si se emite o decizie (buna) care ulterior la un eventual control da posibilitatea functionarului sa aiba o scuza ca „se putea interpreta si asa” cum a facut el. Si mai ales nu plac pozele (initiale) pe care le tot solicita Custodele ANPLS. CONCLUZIE: In afara perimetrului ANPLS exista diferenta de 228-47 specii protejate si rare si conform OUG 57/2007 trebuie protejate pe oriunde se regasesc. Si atunci este de evitat custodele, de accelerat lucrarile si de facut documentatii „partiale” cu posibile explicatii „partiale”. * CUM se poate stopa aceasta „tehnica” de continuare a distrugerilor patrimoniului natural potejat? Caci documentatia de extindere a Ariei Naturale Protejate – desi depusa la MMAP, este in intrarziere (de instituire a protectiei) de peste 7 luni (fata de data depunerii din 17.11.2015).

L10) Cand se fac distrugeri intentionate (premeditate) si cu motivatie imobiliara (financiara) evidenta, refacem (ecologic) sau nu? Ce fel de precedente cream? Lasam incadrare penala sau „transformam” in contraventie? > Exista OUG 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului. Custodele ANPLS a completat o plangere penala pentru o distrugere de 1600mp a habitatelor protejate 3150 si 3160 – doar in baza propriei experiente si interpretari. Desi a solicitat in scris (in repetate randuri) asistenta de specialitate de la ANPM. Cerere (relevanta): In Romania (si in multe alte arii naturale protejate) exista numeroase  (alte) distrugeri cu impact semnificativ. Exista (si se poate prezenta de catre autoritati) macar un caz in intreaga Romania (din 2007 si pana in 2016) in care s-a facut o sesizare – incadrare – sanctionare penala? Si s-a facut ulterior si o refacere ecologica? Daca DA atunci se poate preciza acel examplu – caz? Daca NU, oare cum este posibil asa ceva? Si atunci inseamna ca niciodata (indiferent cine – ce – cat distruge) nu se va ajunge la incadrare penala si mai ales la refacere ecologica (adica poluatorul – distrugatorul reface si este si sanctionat)? Este nevoie de o clarificare la nivel national pentru acest subiect, pentru a putea stabili niste asteptari realiste pe parte de implementare. Caci, in ceea ce priveste amenintari, rasturnari in lac, atacuri si seturi de plangeri prin care sa hartuiasca custozii (voluntari) si (desi  voluntari) sa le consume suplimentar timp si bani – faptuitorii (contravenienti si infractori) sunt harnici si productivi pe cand autoritatile (bugetari) sunt pasive si tolerante cu acestia ..

L11) Re: Suprafetele reale ale ariilor naturale protejate. Si mai ales date de identificare despre terenuri - proprietari din perimetrul acestora (si in cazul lacului Snagov – despre riverani). Caci atunci cand ai modificari / distrugeri din partea acestora, custodele trebuie sa poata face o sesizare in care sa identifice o adresa si un faptuitor (proprietar). * La Snagov situatia este cam asa: a) de 8 ani Primaria Snagov nu da datele despre riverani (desi are obligatie legala explicita in raport cu Custozii – legislatia de mediu). Desi am castigat in instanta (Tribunalul Bucuresti) si acum suntem in etapa de recurs; b) OCPI nu da datele (desi are obligatie legala explicita in raport cu Custozii – legislatia de mediu); c) celelalte autoritati nu sprijina cererea Custodelui (Prefectura, Consiliul Judetean, APM, ANPM, Garda de Mediu, MMAP); d) autoritatile nu intervin la sesizari scrise – din orice motiv formal (sau pretext asociat) din care sa rezulte ca nu se gaseste locul, fapta, ca nu sunt diferente (sau nu au cu ce sa compare), ca nu pot cuantifica diferentele, ca nu pot lua in considerare pozele transmise etc. Limitarea data de lipsa unor adrese postale (caci majoritatea proprietarilor riverani lacului Snagov nu au nici macar numere postale – si probabil multi - via off-shore) am incercat sa o compensam prin poze + coordonate GPS, precizarea disponibilitatii de a merge impreuna etc. Dar in acest caz „reactia” este ca nu prea mai primesti absolut niciun raspuns de la autoritatile notificate (informate). Insa atunci cand „gresesti’ (intentionat) si nu dai un exces de alternative, mai primesti un raspuns de genul „din sesizarea transmisa nu se poate identifica locatia”. Oare ce se poate concluziona? Si ce se poate face (diferit) in viitor? Re: Cartari: De ani de zile autoritatile evita la Snagov sa carteze lacul. Si multi riverani continua sa „intre” in luciul lacului (cu umpluturi cu moloz, pamant, betonari si alte modalitati care sunt toate infractiuni cel putin in perimetrul ANPLS). Statul roman a anuntat de circa 2 ani ca are bani pentru cartari si ca, prioritar, s-ar carta si ariile naturale protejate (la pretul pietei ar costa doar circa 40.000 Euro – tot lacul). Insa, dat fiind particularitatea (suitele de derogari / abateri ) de la Snagov (lac), orice prima si oficiala limita (cartare) va fi rapid corelata atat cu suitele de imagini din Google Earth, cat si suitele de poze (cronologice ale modificarii malurilor), cat si cu diferitele orto-foto-planuri. Asa ca intr-o lume normala, oricand in viitor (cand se va dori), se va putea usor reconstitui si reface o evolutie in timp a modificarii malurilor (si a intrarii in lac). Concluzie: daca si cand va aparea cartarea lacului Snagov, va permite (cuantificat) initierea unei lungi suite de diferente. Care se pot (de fapt) discuta si acum (punctual). Dar poate nu este o prioritate. Sau poate da. Custodele are cateva astfel de cazuri sesizate in scris (si fara nicio reactie relevanta). Prioritarea ar fi: stoparea procesului de noi destufizari, betonari a malurilor, a „intrarii in lac” (deci marirea ilegala a terenurilor proprii si reducerea suprafetei lacului) etc.

L12) Re: Marcaje terestre si pe apa (lac). Separat de problema finantarii (rezolvata din bani proprii – ca voluntari ce suntem ...), ramane problema obtinerii unor avize / acorduri aferente locului si tipului (variantei) acestora. Si nimeni nu iti va raspunde ori sa iti dea un exemplu, model, recomandare ce – cum sa faci. Dar principala problema este ca autoritatile nu iti vor da avize – permise – acorduri scrise. Desi (de exemplu) localitatea Snagov are tot felul de reclame stradale (banere, panouri etc.) care apar si dispar ciclic si nu pare ca cineva sa faca o monitorizare. Pentru ceva atat de serios, lucrurile se complica. Adica trebuie proiect, trebuie releveu si incadrare cadastrala, trebuie documente si fundamentari ca pentru o casa (noua constructie) numai ca exact datele pe care le are autoritatea – chiar aceasta nu ti le mai da. Deci te-ar tine responsabil (si oarecum vinovat), dar pe parte de schimb de informarii (completare documentatii), se „taie” comunicarea. Astfel ca, daca stii cum sa faci adrese, poti „forta” o solutie de acord tacit. La fel si pentru marcajele (delimitari) de pe apa.

Desi lipsesc din 2003 (conform OMT 920/2003) 19 suporti pe care sa fie amplasate 71 de semne de reglementare a (sigurantei) navigatiei pe lacul Snagov precum si balize de delimitare la 50 metri fata de mal a zonei circulabile – cand un ONG intreaba daca poate pune niste geamanduri la 2 m de mal, exact in marginea stufului (si deci la 48 metri de sirul geamanturilor care trebuie sa existe la 50m de mal, ti se sugereaza informal ca fix ale tale ar putea stanjeni circulatia ambarcatiunilor cu motor si ar fi bine sa gasesti din cele ce circa 1,8 – 2 metri (marime) ca pe Dunare si cu valori de cateva mii de euro. Ceea ce este usor de realizat de un ONG. Caruia nici macar tarifele nu i-au fost aprobate in perioada 2008 – 29.07.2016 (deci timp de 8 ani si o luna). Degeaba am propus sa ne punem si noi semnele (marcajele) pe panourile (din cele 19) care trebuiau sa fie din 2003 (si poate sunt si mai prioritare – fiind legate de siguranta navigatiei). Mai ales ca au fost si accidente cu morti si raniti). Dar, mai degraba premiera si la acest capitol trebuie realizata tot de un ONG. Desi circuitul de corespondente / date este interdependent reprezentantii statului nu raspund la corespodente, dar au pretentii exagerate atunci cand prin acestea pot amana ori bloca demersuri ale Custodelui ANPLS. Insa nu este prima data cand Custodele ANPLS a facut ceva concret (fata de nimicul si blocajul impus de diferite autoritati). Si asteptam (din nou) sa fim sanctionati pentru aceasta indrazneala. Nota: Numai in 2016, s-au distrus de 4 ori marcajele (pentru delimitari) puse de Custodele ANPLS. Ultima data am sesizat in scris si Politia (si constatam ca a folosit – caci nu au mai disparut). Caci cele de pe uscat le-am pus in zona de 5 metri de la mal (zona de protectie) care rezulta ca (juridic) este al tuturor si cam al nimanui (si am mizat pe raspunsul tacit – adica ca nicio autoritate nu a avut obiectii in 30 de zile).

L13) La MMAP este depusa o documentatie completa (avizata si de Academia Romana, cu formularele N2000 este) cu o cerere de extindere a ariei naturale protejate lacul Snagvov din 17.11.2015. Iar MMAP trebuie sa instituie conservare in termen de 30 de zile si apoi sa continue (finalizeze) procedura. De fapt acest demers este ultimul din mai multe, relativ diferite si posibil de rezolvat toate odata si prin aceasta varianta. Dar ce probleme / urgente (nerezolvate anterior – inca din 2012) sunt incluse? a) exista habitatul protejat prioritar 7200 Cladium mariscum – care trebuia protejat de MMAP inca din 2012 b) cele 2 arii naturale protejate „Lacul Snagov” (100 ha) si Padurea Snagov” (10 ha) sunt gresit stabilite ca si limite (sectioneaza habitatele) caci au numai luciu de apa si numai padure. Mai apoi, ele sunt alipite longitudinal si chiar si MMAP prevede unificarea in aceste cazuri; c) fundamentarea stiintifica este completa: 228 specii protejate si rare d) de fapt ANPLS si ANPPS provin din „pierderea” (ilegala) a diferentei (tun imobiliar) de 1147,70 ha (Rezervatia naturala Snagov infiintata prin HCM 864/1952) si Legea 5/2000 (100+10=110ha) – deci o disparitie de peste 900 ha de teren. Care are dimensiuni penale. L14) Re: PUG Snagov din 2005 (primar Musat Apostol + secretar Dima + influente prefect Jecu = toti arestati in prezent) – este si plin de omisiuni dar si plin de greseli Nu raspund la corespondente: nici Prefectura, nici Consiliul Judetean, nici Primaria Snagov L15) Catre Garda de Mediu avem cumulate peste 40 de sesizari legate de distrugeri (deci infractiuni – penale), in raport cu care avem sub 15% raspunsuri partiale, laconice si din care nu am inteles daca – cui – ce sanctiuni si sarcini s-au stabilit L16) Am fost atacati – rasturnati in apa (exista si filmare chiar in youtube din 2010 + set de inregistrari). Dar Prefectura Ilfov a tot propus (abuziv) clasarea cazului, motivand ca nu exista fapta. Nu am fost citati (desi am cerut) si desi am retrimis mereu si raspunsurile altor autoritati (care au identificat ambarcatiunea si autorii). De ce MMAP nu isi sustine – protejeaza personalului? Caci a tacut (100% lipsa de reactie). L17) In ultimele 7 saptamani am fost atacati de 3 ori (odata la 160 metri de polisti si odata cand eram chiar impreuna cu Jandarmii). Dar se pare ca procurorii (iar) prefera cel mult o amenda. Pe acest caz revenim cu comunicat dedicat.   L18) Re: Cereri Audiente la MMAP, ANPM, Ministerul Transporturilor, Prefectura etc Desi contine cateva zeci de prevederi legate de mediu, autoritatile locale habar nu au nici In realitate, am fost programati – primiti in ultimii ani (circa 10 cereri) doar de 2 ori. Cand am primit propmisiuni, care nu s-au onorat. In prezent (in ultimele 3 luni) avem cereri depuse la MMAP si Ministerul Transporturilor – de la care nu primim nici o reactie. L19) Re: Legea 215 / 2001 – a administratiei publice (locale) Desi contine cateva zeci de prevederi legate de mediu, autoritatile locale habar nu au nici macar ca au astfel de obligatii – care in Legea 215 sunt surprinzator de clare. Si (deci) nu au nici responsabil, bugete, set de masuri, rapoarte de activitate (anuale) etc. Si (la Snagov) nici macar disponibilitatea de a prelua gunoaiele adunate de voluntari din spatiile verzi, margini de paduri si lacuri, iesiri – accese publice etc. Si (de fapt) obligatiile din L 215/2001 trebuie corelate cu nevoile (masurile) din Planurile de Management ale ariilor naturale protejate. Insa administratia locala (si cea regionala – centrala) nu stie (educatie) si nu intelege (nici ca obligatie legala) ca trebuie (anual) sa contribuie si la protectia (conservarea) biodiversitatii. Cel mult intelege ca daca „toaleteaza” (in exces) copacii de-a lungul strazilor, nu vor avea riscuri cu caderea acestora peste masini / case. Si decid sa nu puna cosuri de gunoi langa paduri si malul lacului – caci exista riscul de a se umple cu gunoaie din acele zone (deci este UAT-ul pe care il administreaza). Concluzia este ca e nevoie de multa educatie. Sau amenzi. Cu implicarea (macar) a Prefecturii judetene (care sa controleze primariile daca si cum si cat din Legea 215/2001 – respecta). Altfel, chiar Prefectura devine parte a problemelor (asa cum in 04.04.2016 in Ilfov se anunta cum incepe dezinsectia cu cea mai ieftina substanta cu care exista riscul ca in nordul Ilfovului 2 situri Natura 2000 si 2 arii naturale protejate sa fie afectate covarsitor – pentru ca directia judeteana de dezinsectie ori functionarii judeteni ori din primarii, si daca citesc nu isi amintesc ori nu inteleg, ori nu coreleaza cu ce este bine – preferabil – interzis – ilegal. Si ulterior reactioneaza emotional. Noroc ca am reusit sa intervenim prompt si doar 2 ore si s-a stopat demersul si s-a aplicat ulterior VectoBac. Acest caz este relevant pentru nivelul intelegerii, atitudinii si pozitionarii fata de protectia biodiversitatii. De exemplu (la Snagov) pana in prezent – in 8 ani – nu a existat nicio colaborare (raspuns din partea primariei – la cele circa 50 de informari, solicitari, propuneri, cereri, sesizari etc). Alt exemplu: fiind in discutie viitoarele amenzi aplicate de Custodele voluntar (si care se vor constitui in venituri suplimentare la bugetul primariei), nu par a fi sanse sa fie puse in corelatie cu masurile din Planul de Management al ANPLS (adica sa faca si primaria ceva si in mod direct si prioritar pentru cele circa 40 de nevoi – macar cu banii pe care ii incaseaza suplimentar ca rezultat al timpului, benzinei, amenintarilor primite de custozi – totul legat de conservarea biodiversitatii). In concluzie, MMAP ar trebui sa determine Prefecturile ca macar Primariile sa directioneze cel putin banii din amenzile generate de custozii voluntari – catre nevoile prezentate in planul de masuri din Planul de Management. Macar atat.

L20) MMAP si in special ANPM ar trebui sa aiba suite de masuri anuale pentru dezvoltarea si marirea expertizei acumulate la nivelul custozilor. Caci sunt multi voluntari intre care sunt si specialisti si pasionati si care deja poseda multa expertiza. Care poate fi extrem de usor diseminata (transmisa) si altor custozi. Adica ANPM (via MMAP) ar putea sa faciliteze (ori chiar sa impuna) unele tipuri de schimburi de experienta. De exemplu oferta Custodelui ANPLS (Fundatia Snagov) si relevanta national (si imbunatatibila) este chiar rezultatul lucrarii de Masterat la Biologie si anume: 1) MONITORING INTEGRAT AL ARIEI NATURALE PROTEJATE LACUL SNAGOV; 2) PLANUL de MONITORIZARE (specii, habitate, factori antropici) pentru  ANPLS. Caci decat sa ramana o lucrare intr-un dulap la o facultate, respectiv doar o implementare in doar o arie naturala protejata , mai bine preia cine – ce vrea din ea, imbunatateste cu ceva (chiar si daca critica) si poate (in schimb) ne da altceva (noi avem nevoie de sprijin legat de demersuri in instanta (deci juridic si legat de legislatia de mediu, administratie publica etc). CONCLUZIE: la custozii (voluntari) se gaseste (deja) multa expertiza care poate fi preluata > prezentata > multiplicata. Gratis. Si intelegem ca e posibil sa nu placa asa ceva, atunci cand se poate face un proiect monstru (cu picioare de lut) de cateva milioane de euro cu vreun „Ghita” (preferabil local) si deci s-ar strica „ploile”. Asa ca sunt periculosi si trebuie limitati acei custozi care si stiu ceva, pot fi critici, pot face propuneri si mai ales ar putea face si gratis ceea ce altii pot simula si apoi „justifica” multi bani (prin proiecte). Exemplu de „limitare” (recenta – ca incercare): proiectele sa aiba valori de minim 5.000.000 Euro (si deci si o cofinantare de 2% - 10% devine un prag la care niciun astfel de custode nu mai poate ajunge si astfel in 1-4 ani vor „disparea” acesti intriganti autodidacti).

Nota: Daca doreste cineva detalii (exemple concrete) legat de subiectele de mai sus, le recomand sa ne contacteze direct. Orice categorii de persoane si institutii care vor sa faca ceva. De la tineri – voluntari pana la DNA si alte autoritati care vor – pot sa coreleze diferite subiecte cu partile de date din zona la care am ajuns si noi in demersurile specifice eforturilor noastre (caci trebuie sa monitorizam si factorii antropici). Anexe: 1) (la cerere) corespondente scrise legate de subiectele prezentate; 2) poze si filme; 3) materiale de cercetare – bibliografie – diferite proiecte aflate in diferite stadii; 4) monitorizare specii – habitate – factori antropici.

Despre Fundatia SNAGOV

www.FundatiaSnagov.ro
Custode al Ariei Naturale Protejate "Lacul Snagov" ROSCI2560 (prin conventia de custodie cu MMAP)
Ne ocupam de PATRIMONIUL NATURAL si PATRIMONIUL CULTURAL al zonei Snagov
Contact: custode@FundatiaSnagov.ro * Tel: 0730097505 * Fax: 0372005110